România a pierdut peste 113.000 de persoane într-un an. Seniorii sunt cu aproape 40% mai numeroși decât copiii

România continuă să îmbătrânească, iar diferența dintre generații se adâncește! Populația după domiciliu a ajuns la 21,558 milioane de persoane la 1 iulie 2026, în scădere cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, numărul persoanelor de peste 65 de ani îl depășește cu 39,2% pe cel al copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.

La 1 iulie 2026, populația după domiciliu din mediul urban era de 11,881 milioane de persoane, în scădere cu 0,9% față de anul precedent. În mediul rural, indicatorul a ajuns la 9,677 milioane de persoane, cu 0,02% mai puțin decât la 1 iulie 2025.

Scăderea se regăsește atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Populația feminină a coborât la 11,049 milioane de persoane, cu 54.300 mai puține într-un an, în timp ce populația masculină a ajuns la 10,509 milioane, după o reducere de 59.600 de persoane.

Aproape 1,2 milioane de vârstnici în plus față de copii

Cifrele demografice evidențiază dezechilibrul tot mai pronunțat dintre generații. România avea, la 1 iulie 2026, 4,098 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani, comparativ cu numai 2,944 milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani.

Diferența este de aproximativ 1,154 milioane de persoane în favoarea populației vârstnice. Raportat la fiecare 100 de persoane tinere, reveneau 139,2 persoane vârstnice, față de 135,4 cu un an înainte.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat și prin creșterea cu 0,3 puncte procentuale a ponderii populației de peste 65 de ani și scăderea cu 0,1 puncte procentuale a ponderii copiilor.

Vârsta medie a populației a ajuns la 43,4 ani

Românii sunt, în medie, tot mai în vârstă. La 1 iulie 2026, vârsta medie a populației era de 43,4 ani, cu 0,3 ani peste nivelul din anul precedent. Vârsta mediană a ajuns la 44,5 ani, în creștere cu jumătate de an.

Cea mai numeroasă grupă de vârstă era cea cuprinsă între 45 și 49 de ani, care reprezenta 8,6% din populație. Ponderea acestei grupe era de 9% în rândul bărbaților și de 8,2% în rândul femeilor.

Un alt indicator care atrage atenția este ponderea redusă a copiilor foarte mici: grupa de vârstă 0–4 ani reprezenta 3,9% din populație, sub nivelul înregistrat de grupele 5–9 ani, cu 4,9%, și 10–14 ani, cu 4,8%.

Ce înseamnă, de fapt, populația după domiciliu

INS precizează că populația după domiciliu include persoanele cu cetățenie română care au domiciliul pe teritoriul României. Indicatorul poate include și persoane care au emigrat și nu trebuie confundat cu populația rezidentă, care măsoară populația în funcție de reședința obișnuită.

Datele descriu astfel o populație cu domiciliul în România aflată în scădere și cu un dezechilibru tot mai mare între generațiile vârstnice și cele tinere.