* Halloween 2026 transformă Iașul într-o scenă a costumelor, petrecerilor și spectacolelor * o sărbătoare fără rădăcini în credința ortodoxă a devenit un fenomen cultural și comercial

Iașul abundă în petreceri de Halloween. De la atelierele pentru copii organizate în centrele comerciale până la nopțile costumate din cluburi, orașul a îmbrățișat o sărbătoare care nu aparține tradiției religioase românești. În spatele dovlecilor sculptați, al măștilor și al costumelor de vrăjitoare se află însă o istorie veche de peste două milenii și o industrie modernă care a transformat frica în divertisment.

De la ritualurile celților la petrecerile din Iași

Halloweenul își are rădăcinile în Samhain, sărbătoare celtică ce marca încheierea sezonului recoltelor și începutul iernii. În credințele vechi, noaptea dintre 31 octombrie și 1 noiembrie era considerată un moment în care granița dintre lumea viilor și cea a morților devenea fragilă. Oamenii aprindeau focuri și purtau deghizări pentru a se proteja de spiritele despre care credeau că se întorc printre ei.

Ulterior, tradițiile s-au intersectat cu sărbătoarea creștină occidentală a Tuturor Sfinților. Numele Halloween provine din All Hallows' Eve, ajunul acestei zile. Emigranții irlandezi au dus obiceiurile în America, unde acestea au devenit treptat o sărbătoare populară, dominată de costume, dulciuri și dovleci luminați.

În România, Halloweenul a pătruns masiv după 1990, prin filme, televiziune, școli și, mai târziu, rețele sociale. Nu a fost importată credința din spatele ritualurilor, ci spectacolul construit în jurul lor.

Iașul, invadat de vrăjitoare, vampiri și petreceri

În 2026, amploarea fenomenului este vizibilă în calendarul evenimentelor ieșene. La Palas, programul dedicat copiilor s-a întins între 26 octombrie și 1 noiembrie. Pentru 31 octombrie au fost anunțate un atelier de lumânări, o petrecere cu animatori și o prezentare de costume, toate cu acces gratuit.

În Grădina Palas, Lavanda Hallo Fest a inclus activități pentru copii, iar Palas Campus a programat o seară cu magie și concurs de costume. La Little Texas, evenimentul „Spooky Night” a fost anunțat pentru copii între 4 și 10 ani, cu bilete de 140 de lei.

Oferta a ajuns inclusiv în cartiere. Pe bulevardul Chimiei, Academia Fantastic Art a pregătit un laborator de poțiuni magice, jocuri și vânătoare de comori, la 100 de lei pentru fiecare copil. La Evo Kids, pe strada Tudor Neculai, petrecerea tematică a fost anunțată la 80 de lei.

Nici viața de noapte nu a rămas indiferentă. SKIN, MINA, Time Out, Vivid Lounge, Soho și Acaju se numără printre locațiile ieșene care au anunțat petreceri tematice, cu muzică, decoruri horror și concursuri de costume.

O sărbătoare fără rădăcini ortodoxe, dar cu succes comercial

Explicația popularității este simplă: Halloweenul oferă experiențe ușor de vândut. Copiii își doresc costume și dulciuri, adolescenții caută distracție, iar organizatorii transformă sărbătoarea într-o sursă de venituri.

Diferența dintre un atelier gratuit și o petrecere de peste 100 de lei arată cât de diversificată a devenit piața ieșeană a evenimentelor tematice.

Pentru Biserica Ortodoxă, simbolurile vrăjitoriei și invocării spiritelor sunt incompatibile cu învățătura creștină. Pentru majoritatea participanților însă, Halloweenul funcționează ca un carnaval, nu ca o manifestare religioasă.

Românii au, de altfel, propriile tradiții despre strigoi și spirite. Noaptea Sfântului Andrei, din 29 spre 30 noiembrie, păstrează obiceiuri populare legate de protecția împotriva forțelor nevăzute. Acestea nu au însă vizibilitatea comercială a Halloweenului.

De ce am adoptat atât de ușor Halloweenul

Halloweenul a reușit ceea ce multe sărbători tradiționale românești nu mai reușesc: să devină atractiv pentru generațiile tinere printr-o combinație de joc, imagine și socializare.

La Iași, transformarea este evidentă. O sărbătoare fără legătură cu istoria religioasă locală mobilizează centre comerciale, cluburi, restaurante și organizatori de ateliere. Nu există însă date publice care să permită estimarea numărului total de participanți sau a veniturilor generate în oraș.

Halloweenul nu a înlocuit credința românilor, dar a câștigat un loc important în calendarul distracției. Iar succesul său ridică o problemă culturală mai profundă: în timp ce importăm sărbători și le transformăm în spectacole, propriile tradiții riscă să rămână doar în cărțile de etnografie. Clara DIMA