* firmele ieșene dezvoltă soluții de inteligență artificială pentru protecția sistemelor informatice și pentru servicii medicale * incubatoarele locale și programele europene le oferă acces la cercetare, infrastructură și piețe internaționale *

Iașul încearcă să treacă de la statutul de furnizor de specialiști IT pentru marile companii la cel de oraș în care se nasc afaceri tehnologice cu produse proprii. O nouă generație de antreprenori investește în securitate cibernetică, inteligență artificială și sănătate digitală, domenii în care o idee dezvoltată într-un laborator poate ajunge să fie utilizată la nivel internațional. În jurul universităților și al hub-urilor precum Fab Lab și Digital Innovation Zone se conturează un ecosistem care încearcă să transforme cercetarea în afaceri.

De la programare la tehnologii care protejează infrastructuri

Una dintre direcțiile în care companiile ieșene încearcă să câștige teren este securitatea cibernetică. Nu mai este vorba doar despre protejarea calculatoarelor sau a bazelor de date, ci și despre identificarea riscurilor care pot afecta fabrici, instalații industriale și sisteme complexe.

INFOSEC CENTER, firmă ieșeană înființată în 2018, dezvoltă PREDIKTIS, o platformă care folosește inteligența artificială pentru a detecta din timp comportamente neobișnuite ale sistemelor informatice. În aprilie 2026, compania a fost acceptată într-un program de incubare coordonat de Barcelona Supercomputing Center, cu sprijinul inițiativei europene Horizon Europe.

Tot în domeniul securității informatice încearcă să se afirme Daniel Florin Crețu, un tânăr antreprenor ieșean de 24 de ani. Proiectul său, NovaShield, urmărește dezvoltarea unei aplicații care să identifice amenințările cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale. Investiția estimată pentru dezvoltarea produsului se apropie de 100.000 de euro, din resurse private.

Medicina devine o piață pentru inteligența artificială

O altă direcție de dezvoltare este sănătatea digitală. Companiile care intră pe această piață încearcă să simplifice relația dintre pacienți, personalul medical și sistemele informatice utilizate în clinici.

Apollo AI Technologies, firmă condusă de Mihaela Onofrei, dezvoltă soluții conversaționale bazate pe inteligență artificială. Acestea pot fi utilizate pentru automatizarea comunicării și gestionarea unor solicitări repetitive. În 2025, compania a beneficiat de o majorare de capital de peste 253.000 de lei, realizată prin investiție privată.

Un exemplu de extindere internațională este Digitail, afacere cu origini ieșene, construită în jurul digitalizării cabinetelor veterinare. Printre fondatori se numără Sebastian Gabor și Ruxandra Pui. Platforma permite organizarea informațiilor medicale și administrarea activității clinicilor veterinare.

Compania a anunțat în 2025 o rundă de investiții de 20 de milioane de euro, demonstrând că o afacere pornită din ecosistemul tehnologic ieșean poate atrage capital important dincolo de România. Finanțarea reprezintă însă investiție privată, nu fonduri europene obținute printr-un incubator local.

Fab Lab și universitățile, locul unde ideile întâlnesc investitorii

Dezvoltarea acestor companii depinde și de accesul la specialiști, mentori și infrastructură. Fab Lab Iași, activ din 2017, a devenit unul dintre spațiile în care antreprenorii, studenții și profesioniștii din tehnologie pot construi colaborări și pot testa idei de afaceri.

În 2025, activitățile hub-ului au reunit peste 1.500 de participanți, iar zece noi comunități și grupuri de inițiativă și-au început activitatea în acest cadru.

În sectorul medical, Digital Innovation Zone și programele dezvoltate împreună cu universitățile ieșene încearcă să reducă distanța dintre cercetare și piață. Prin Health Innovation Zone și DigiCare Incubator, antreprenorii pot beneficia de mentorat, expertiză și oportunități de testare a soluțiilor digitale.

Fondurile europene susțin o parte din această infrastructură și din programele de inovare, dar participarea unei firme la un hub nu dovedește că aceasta a primit direct finanțare nerambursabilă.

Dan DIMA