Ce se întâmplă cu pensiile celor din grupele de muncă după noile calcule

Expertul Sorin Nemeș susține că noua lege a pensiilor a dezavantajat o parte dintre pensionarii care au lucrat în condiții grele, prin schimbarea formulei de calcul și introducerea valorii punctului de referință.

Recalcularea pensiilor din septembrie 2024 a adus nemulțumiri pentru mulți pensionari care au muncit în condiții grele. Potrivit expertului în pensii Sorin Nemeș, scăderile apărute pe deciziile de recalculare nu țin doar de o simplă eroare tehnică, ci de modul în care a fost gândită noua formulă din Legea 360/2023.

Ce ascund regulile vechi despre pensiile din grupele de muncă

În vechiul sistem, reglementat de Legea 263/2010, pensiile pentru cei care au lucrat în condiții grele se calculau ținând cont de stagii complete de cotizare mai mici. Ideea era clară: unele meserii presupuneau uzură fizică ridicată, riscuri mai mari și o capacitate redusă de a lucra până la vârste înaintate.

Printre cei vizați erau minerii, siderurgiștii și mecanicii de locomotivă. Pentru aceștia, stagiul complet de cotizare putea fi de 15, 17, 20, 22 sau 25 de ani, nu de 35 de ani, cum este pentru alte categorii.

Formula de calcul ținea cont de suma punctelor realizate de fiecare pensionar, împărțită la stagiul complet aplicabil, apoi înmulțită cu valoarea punctului de pensie. Astfel, același număr de puncte putea duce la o pensie mai mare dacă stagiul complet era mai mic.

Pe scurt, un pensionar cu stagiu complet de 20 de ani era raportat la acei 20 de ani, nu la 35. Aici apărea diferența importantă pentru cei care au lucrat în grupe de muncă. Sistemul vechi recunoștea mai clar efectul condițiilor grele asupra carierei profesionale.

Ce schimbări aduce noua formulă și cine simte diferența

Legea 360/2023 a modificat complet mecanismul de calcul. Noua formulă a eliminat punctajul mediu anual și a introdus Valoarea Punctului de Referință (VPR), stabilită la 81 de lei.

Potrivit lui Sorin Nemeș, suma de 81 de lei provine din împărțirea valorii punctului de pensie din august 2024, adică 2.032 de lei, la un stagiu de 25 de ani. Formula pare simplificată: numărul total de puncte se înmulțește cu VPR.

Aici apare însă problema semnalată de expert. Prin includerea stagiului de 25 de ani în VPR, noua lege aplică același reper pentru pensionari care au avut cariere diferite. Pentru unii, acest lucru poate fi avantajos. Pentru alții, mai ales pentru cei cu stagii complete mai mici de 25 de ani, impactul este negativ.

Detalii care fac diferența la recalculare

În cazul celor care au avut stagii complete de 30 sau 35 de ani, raportarea indirectă la 25 de ani poate aduce o pensie recalculată mai bună. În schimb, pentru cei care aveau stagii complete de 15 sau 20 de ani, noua formulă nu mai păstrează același avantaj.

Astfel, pensionarii care înainte erau raportați la un stagiu scurt ajung acum să fie calculați printr-o formulă în care reperul de 25 de ani este deja inclus. De aici apar, potrivit lui Nemeș, scăderile de pe deciziile de recalculare.

Ce se întâmplă cu cei care au muncit în condiții grele

Analiza arată că persoanele care au lucrat în condiții speciale, deosebite sau în grupele de muncă pot fi printre cele mai afectate. Este vorba despre pensionari care, în vechiul sistem, aveau dreptul la stagii complete mai mici tocmai din cauza muncii grele.

Sorin Nemeș consideră că noua formulă tratează la fel situații care nu sunt identice. Un angajat care a lucrat în condiții normale timp de 35 de ani nu este în aceeași situație cu un lucrător care a cotizat mai puțin, dar în condiții mult mai dure.

În această discuție intră și punctele de stabilitate, gândite pentru a recompensa perioadele suplimentare de muncă. Totuși, expertul spune că acestea nu compensează suficient diferențele apărute odată cu schimbarea formulei.

• eliminarea punctajului mediu anual din formula de calcul;

• introducerea VPR de 81 de lei, calculată prin raportare la 25 de ani;

• pierderea avantajului pentru pensionarii cu stagii complete de 15 sau 20 de ani;

• avantajarea celor care au avut stagii mai mari, de 30 sau 35 de ani;

• posibile efecte asupra viitoarelor indexări ale pensiilor.

Ce spun specialiștii despre impactul noii legi

Sorin Nemeș susține că problema ține de modul în care a fost concepută legea. În opinia sa, noua regulă nu mai ține cont de diferențele dintre categoriile de pensionari.

„ADEVĂRUL MATEMATIC DIN SPATELE RECALCULĂRII: Cum a fost mascată tăierea pensiilor pentru grupele de muncă în noua Lege 360/2023! Foarte multă lume se întreabă de ce pensionarii care au lucrat în condiții grele (Grupa I, Grupa a II-a, condiții speciale sau deosebite) s-au trezit cu pensii mult mai mici pe hârtie în urma recalculării. Explicația nu este o eroare a sistemului informatic, ci o eroare gravă de arhitectură legislativă, introdusă conștient în noua lege. Iată cum a fost mascat un abuz matematic printr-o simplă formulă de calcul: 1. Cum se calcula pensia înainte? (Echitate în funcție de uzura fizică) În vechiul sistem (Legea 263/2010), formula recunoștea că un miner, un siderurgist sau un mecanic de locomotivă nu poate munci fizic la fel de mulți ani ca o persoană în condiții normale. De aceea, stagiul complet de cotizare era variabil (15, 17, 20, 22 sau 25 de ani, în loc de 35 de ani). Pensia = (Suma Punctelor Realizate / STAGIUL COMPLET VARIABIL) x Valoarea Punctului de Pensie 2. Artificiul din noua Lege 360/2023: Mascarea numitorului în VPR Noua lege a eliminat complet noțiunea de „punctaj mediu anual” și a introdus VPR (Valoarea Punctului de Referință), fixată la 81 de lei. De unde vine acest 81 de lei? Este valoarea punctului de pensie din august 2024 (2.032 lei) împărțită la un stagiu mediu fix de 25 de ani, aruncat nejustificat în lege: VPR = 2.032 lei / 25 = 81 lei Noua Pensie = Număr Total de Puncte x (2.032 lei / 25) 3. Cine câștigă și cine pierde? Prin această asimilare forțată sub un singur numitor universal (25), s-a creat o discriminare uriașă: Sunt avantajați toți cei care pe vechile legi au avut stagii complete de cotizare mari (30-35 de ani). Împărțirea punctelor lor la 25 (prin intermediul VPR) le-a crescut artificial valoarea pensiei. Sunt pedepsiți crunt exact cei care au avut stagii de cotizare mai mici de 25 de ani! Punctele lor, în loc să fie raportate la stagiul lor real și mai scurt (ex. 15 sau 20 de ani), sunt acum înmulțite cu un VPR penalizator, care are la bază numitorul de 25. CONCLUZIE Noua lege a pensiilor a comis o eroare fundamentală de echitate socială: a tratat în mod egal situații complet inegale. Prin ascunderea stagiului unic de 25 în definiția VPR, statul a confiscat dreptul legitim al celor care au cotizat masiv pe perioade mai scurte din cauza condițiilor extreme de muncă. Pe hârtie, pensiile lor au scăzut; în realitate, au fost înghețate, urmând să piardă la fiecare indexare viitoare până când inflația va topi diferența primită prin decizia aflată în plată.”

Ce urmează pentru cei afectați de recalculare

Analiza arată că efectele recalculării nu se văd doar în valoarea actuală a pensiei. Ele pot conta și la indexările viitoare, pentru că fiecare creștere se raportează la suma aflată în plată sau la valoarea stabilită prin noile reguli.

Pentru pensionarii care au muncit în condiții grele, miza este clară: modul în care legea recunoaște anii lucrați în grupe de muncă. Dacă formula rămâne aceeași, diferențele apărute după recalculare pot continua să conteze și pe termen lung.