Drona care a survolat Iașul, un mister învăluit în secrete militare!

* România nu a reușit să doboare decât patru drone înregistrate în incidentele din perioada 2022 - octombrie 2026!

Un incident aerian cu implicații serioase pentru securitatea României, explicații oficiale care ridică noi semne de întrebare și o avalanșă de informații clasificate! Ministerul Apărării Naționale a transmis un răspuns amplu privind drona care a pătruns în spațiul aerian românesc pe 8 septembrie 2026, în zona Iașului. Niciun cuvânt despre cea descoperită, pe 5 noiembrie, dezintegrată, într-o pădure din județul Iași. Dincolo de explicațiile tehnice și juridice, documentul oficial scoate la iveală vulnerabilități, limitări ale sistemelor de supraveghere și o realitate îngrijorătoare: România nu a reușit să doboare decât patru drone înregistrate în incidentele din perioada 2022 - octombrie 2026!

Explicațiile cele mai importante ale Ministerului Apărării sunt ascunse în spatele sintagmei „informații clasificate”. Cine a autorizat concret intervenția? De ce nu a fost neutralizată drona? Care au fost regulile de angajare și ce capacități de apărare erau disponibile în acel moment? La aceste întrebări, MApN refuză să ofere detalii, invocând secretul militar și protecția informațiilor operaționale.

Mai mult, ministerul recunoaște că dronele de mici dimensiuni, care zboară la altitudini foarte joase, pot fi detectate cu intermitențe, din cauza suprafețelor reduse de reflexie radar și a reliefului. Soluțiile mobile de supraveghere sunt limitate numeric și sunt concentrate în zonele considerate cu risc mai mare.

Cifrele oficiale sunt și mai alarmante: în perioada 2022 - 6 octombrie 2026 au fost înregistrate 49 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național, iar aeronave militare au fost ridicate în 103 situații. În tot acest interval, au fost doborâte doar patru drone.

MApN susține că legislația nu obligă la distrugerea automată a oricărei drone intrate ilegal în spațiul aerian românesc. Neutralizarea trebuie decisă gradual, în funcție de amenințare, iar distrugerea este ultima soluție, din cauza riscului ca aparatul să se prăbușească necontrolat peste populație sau infrastructură.

Așadar, România are lege, proceduri, radare și avioane aliate, dar întrebările despre capacitatea reală de reacție rămân! Cât de protejați sunt, de fapt, locuitorii din județele de frontieră? Iar dacă o dronă poate traversa spațiul aerian național, poate dispărea de pe radare și poate ajunge în alt stat, e clar că sistemul de apărare nu este foarte efficient în fața unei amenințări care nu mai poate fi considerată o excepție. Daniel BACIU