Aprecierea euro, frânată de intrările de fonduri europene

* alte cauze ale deprecierii monedei unice sunt intrările de fonduri europene, banii trimiși acasă de românii care muncesc în străinătate sau sumele investite de străini în titlurile de stat locale

Leul și-a păstrat în noiembrie statul de cea mai „stabilă” monedă din regiune, evoluție care poate explica decizia agențiilor de rating de a nu trece România la categoria „junk”.

Cursul euro s-a limitat în noiembrie la culoarul 4,9673 – 4,9726 lei, maximul fiind atins miercuri, iar tranzacțiile s-au realizat între 4,963 – 4,974 lei. Stabilitatea s-a făcut remarcată chiar și în perioada minivacanței prilejuite de Ziua Națională, cotațiile fluctuând pe piețele externe între 4,967 – 4,973 lei.

Aprecierea euro a fost frânată de intrările de fonduri europene, a banilor trimiși acasă de românii care muncesc în străinătate sau de sumele investite de străini în titlurile de stat locale, iar adâncimea pieței locale este mică, cu o medie zilnică de tranzacționare de circa 2,1 miliarde euro, ceea ce a limitat efectele negative ale deficitului comercial.

Însă presiunea pe leu se menține, având în vedere că datoria publică a crescut la 760 miliarde lei şi a depășit pragul de 50% din PIB. Iar această sumă se va majora, în 2024 având în vedere măsurile populiste care au fost și vor fi luate cu scop electoral de PSDNL. De altfel, Moody’s și Fitch au semnalat recent faptul că implementarea noii legi a pensiilor va duce la creșterea deficitului bugetar.

În privința evoluției cursului mediu anual, analiștii Băncii Transilvania, văd o creștere „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 și 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârșitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

 

Sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.

 

Piața monetară a fost influențată de BNR care a menținut dobânda de referință la 7% și a lăsat mai mulți lei în sistem, cu scopul de a stimula creditarea, dar și tendința de reducere a inflației atât pe plan local cât și extern.

În noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,34 la 6,25%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,42 la 6,21%, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,53% la 6,39%.

Trezoreria vrea să atragă în decembrie, prin împrumuturi, 4 miliarde lei, sumă care poate fi majorată cu 525 milioane lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Euro a atins miercuri maximul ultimelor trei luni de 1,1018 dolari, dar a scăzut vineri la 1,0829 – 1,0913 dolari, după ce s-a anunțat că economia SUA a crescut cu 5,2% în trimestrul al treilea în timp ce inflația a scăzut în octombrie la 3%.

În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit miercuri la 4,5313 lei, față de 4,6585 lei, la sfârșitul lui octombrie. Media francului elvețian a încheiat noiembrie la 5,1634 lei valoare aproape egală cu cea de sfârșitul lunii trecute iar lira sterlină a fost singura câștigătoare, după ce a urcat în aceeași perioadă de la 5,6781 la 5,7463 lei.

Prețul gramului de aur a urcat miercuri la 296,8710 lei și ar putea depăși în următoarele zile recordul de 301,1915 lei, atins în 26 octombrie, după ce uncia a crescut vineri la 2.075,41 dolari, foarte aproape de maximul de 2075,47 lei, înregistrat în august 2020.

Perspectiva reducerii de către Fed a dobânzii sale de referință a ridicat cotația bitcoin la sfârșitul săptămânii la 39.291 – 39.565 dolari iar pe cea a ethereum la 2.155 – 2.178 dolari. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D