Gaura de la barajul din Roșia Montană, evaluată cu o creangă de alun. Metoda este veche de pe vremea solomonarilor

Un profesor de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a venit să evalueze groapa care a apărut în barajul de la Tăul Mare, a cărui rupere ar putea amenința Roșia Montană. Evaluarea s-a făcut cu o „tehnologie” străveche.

În prezența șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, profesorul Costică Sofronie a evaluat fisura pe verticală din zid cu ajutorul unei crengi de alun, ruptă dintr-un copac de pe marginea digului, potrivit Dejeanul.

Groapa nu are un diametru mai mare de 40 cm, iar adâncimea este de 1 metru și 20 cm. De asemenea, se afla la o distanță de aproximativ 7 metri de lac, iar apa încă nu s-a infiltrat până în zona surpării.

Pompierii sosiți la Roșia Montană au demarat duminică operațiunea de scoatere a apei din lacul Tăul Mare, în paralel cu evacuarea cetățenilor din zonă. Toate măsurile sunt luate preventiv, în spatele barajului aflându-se 300.000 de metri cubi de apă.

„A fost o perioadă de secetă prelungită pesemne că s-au făcut niște fisuri, a venit o perioadă ploiasă, a intrat apă, s-a surpat tavanul de la golirea de fund. E o galerie și a căzut tot materialul pe pâlnia asta, un horn dacă vreți. Dacă Doamne ferește se rupe barajul nu mai controlezi nimic”, a explicat Costică Sofronie cum ar fi putut apărea spărtura, potrivit Știrilor Pro TV. 

Creanga de alun era cunoscută ca principala unealtă a solomonarilor, căutătorii de apă.