Lâna de oaie Țurcana, vedeta Europei

România ar putea deveni a doua ţară din Uniunea Europeană care va cere înregistrarea ca produs agricol a lânii de oaie - Ţurcană- pe o schemă de calitate europeană, după Marea Britanie, care a obţinut în anul 2011, pe când era membră a UE, certificarea lânii de oaie Shetland cu Denumire de Origine Protejată (DOP).

Documentaţia pentru certificarea lânii de oaie Ţurcană cu Indicaţie Geografice Protejată (IGP) va fi depusă în acest an la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale spre evaluare şi ulterior va fi trimisă Comisiei Europene pentru certificare.

"Rasa Ţurcană este rasa reprezentativă a sectorului ovin în România, dar, din păcate, lâna acestei rase reprezintă o problemă majoră prin prisma cantităţii foarte mari disponibile şi observăm că devine şi o problemă de mediu. În prezent, suntem în etapa de cercetare, studiu şi întocmirea documentaţiei de către colectivul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului (FSAIAPM) din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, împreună cu studenţii de la specializările Montanologie şi Protecţia Mediului. Ne propunem ca în cursul acestui an să finalizăm procedurile pentru depunerea documentaţiei, conform procedurii, la Ministerul Agriculturii spre evaluare, urmând ca ulterior să fie trimisă la Bruxelles. Dat fiind faptul că suntem o facultate de profil într-o zonă geografică cu o puternică tradiţie în colectarea şi prelucrarea lânii am iniţiat, şi suntem coordonatori în acest proiect, un parteneriat cu asociaţii ale crescătorilor de ovine din judeţul Sibiu. Ne dorim astfel să aducem recunoaşterea Comisiei Europene, prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE pentru Lâna de oaie Ţurcană - Indicaţie Geografică Protejată", a declarat pentru AGERPRES decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, Camelia Sava.

Iniţiativa vine în urma unei analize făcute la această instituţie de învăţământ superior din Sibiu, din care a rezultat că România are o mare problemă cu valorificarea unei foarte mari cantităţi de lână de oaie din rasa Ţurcană, întrucât fibra grosieră îşi găseşte cu greu utilitate în industria textilă.

"Elementele de specificitate identificate în urma studiilor sunt prezenţa în secţiunea fibrei a mai multor straturi de celule aerate, calitate care o recomandă pentru industria construcţiilor ca şi material termoizolant. De asemenea, s-au consemnat şi proprietăţi certe de higroscopicitate şi hidrofilicitate (capacitatea de absorbţie a vaporilor de apă, respectiv a apei n.r.) proprietăţi care pot aduce o serie de avantaje pentru folosirea lânii ca şi fertilizant în agricultură", spun iniţiatorii acestui proiect.

Vasile Bratu, preşedintele asociaţiei ACOS Mărginimea, spune că în primul rând este important de ştiut care sunt principalele calităţi ale lânii de Ţurcană, pentru a putea ulterior cere Comisiei Europene recunoaşterea acestor calităţi.

"Pentru a putea cere sprijin sustenabil privind valorificarea lânii şi a propune programe sustenabile trebuie să ştim care sunt principalele calităţi ale lânii de Ţurcană şi pe urmă să cerem Comisiei Europene recunoaşterea acestor calităţi. Iar acest lucru, la Sibiu, îl poate face Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, cu care suntem parteneri în acest proiect. Aşa ne-am propus, întâi identificăm, certificăm, apoi propunem şi noi măsuri", a spus reprezentantul crescătorilor de ovine.

România are în prezent 10 produse alimentare protejate la nivel european, în general produse din carne, lapte şi peşte, dar şi nouă băuturi spirtoase din fructe, însă în registrul UE al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise orice alte produse agricole precum fânul, lâna, cârmâzul sau florile şi plantele ornamentale.

În anul 2007, în tratatul României de aderare la UE, în anexa 1, lâna nu a fost introdusă ca produs agricol şi din această cauză au apărut o serie de probleme în accesarea de fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru achiziţia de echipamente pentru spălarea şi prelucrarea lânii.

"Consider categoric că lâna este produs agricol şi nu un subprodus de origine animală care trebuie neutralizat. De aceea, prin regulamentul european 1151/2012 avem această oportunitate de o obţine recunoaştere la Comisia Europeană, proiect prin care o putem cupla cu măsurile de finanţare pentru mediul rural. Sperăm ca acest lucru să se regăsească în prelucrarea, creşterea preţului la valorificare ca materie primă, fiind un sprijin real pentru fermierii din sectorul zootehnic", a spus Ionuţ Diaconeasa, profesor la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului (FSAIAPM), expert pe indicaţii geografice şi fonduri europene.