PIB-ul Regiunii de Nord-Est va crește cu 5% în următorii trei ani

 Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză consideră că disparităţile intraregionale privind ponderea populaţiei ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) şi agricultură (Botoşani, Vaslui) indică un potenţial nevalorificat şi insuficient utilizat prin reconversie şi recalificare în judeţele mai puţin dezvoltate ale regiunii * datorită costului scăzut al forţei de muncă (trend în creştere), regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investiţiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii

 

Potrivit Prognozei în profil teritorial, varianta de iarnă, publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), ritmul mediu anual de creştere economică estimat pentru perioada 2021 - 2024 este de 4,7%, cu un vârf în anul 2023 de 5%, iar pe partea ofertei cel mai dinamic sector va fi cel al construcţiilor.
„La nivel naţional, pentru perioada 2021-2024, ritmul mediu anual de creştere economică estimat este la 4,7% cu un vârf în anul 2023 de 5%, an în care este de aşteptat a se realiza o absorbţie mai consistentă a fondurilor europene. Pe partea ofertei, sectorul cel mai dinamic va fi cel al construcţiilor pentru care se prevede un ritm mediu anual al valorii adăugate brute de 8,1%, în concordanţă cu creşterea estimată pentru investiţii”, se arată în Prognoza CNSP.

Pentru sectorul terţiar se estimează un avans mediu anual de 4,2%, accentul fiind pus pe dezvoltarea serviciilor moderne (IT, servicii pentru întreprindere etc.).
Pentru sectorul industrial, ritmul mediu anual de creştere este estimat la 4,8%, prin dezvoltarea cu precădere a ramurilor cu aport sporit de valoare adăugată brută. CNSP precizează că scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi.

Pe regiuni, cele mai bune evoluţii economice ar urma să fie consemnate în Sud - Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, pentru care se estimează un avans al PIB de peste 5%.

Șomaj diminuat în Nord-estul țării

Pentru regiunea Nord-Est se proiectează o creştere reală a PIB în jurul valorii de 5% (2021-2024), bazată în principal pe industrie, construcţii şi servicii. Rata şomajului la sfârşitul anului va ajunge la 4% în anul 2024 faţă de 4,3% în anul 2019.

Deşi Nord-Est este regiunea cu cel mai mare număr de locuitori din România, nivelul ridicat al emigraţiei, pe fondul scăderii continue a populaţiei rezidente, ar putea afecta cererea de forţă de muncă, subliniază CNSP.

De asemenea, ponderea ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură şi scăzută în industrie exprimă unele din dezechilibrele istorice care au contribuit la crearea unor decalaje faţă de celelalte regiuni. „Gradul redus de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale şi ponderea ridicată a liniilor neelectrificate determină viteze scăzute pentru transportul de mărfuri şi pasageri şi creează totodată obstacole suplimentare în ceea ce priveşte potenţialii investitori”, se arată în se arată în Prognoza CNSP.

Regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei

Există, însă, şi perspective favorabile. Astfel, disparităţile intraregionale privind ponderea populaţiei ocupate din servicii (Bacău, Iaşi) şi agricultură (Botoşani, Vaslui) indică un potenţial nevalorificat şi insuficient utilizat prin reconversie şi recalificare în judeţele mai puţin dezvoltate ale regiunii.
Pe de altă parte, datorită costului scăzut al forţei de muncă (trend în creştere), regiunea Nord-Est are un avantaj competitiv faţă de celelalte regiuni ale Europei pentru atragerea investiţiilor, ceea ce nu este pe deplin valorificat din cauza stării infrastructurii (situaţie ce sperăm să se îmbunătăţească datorită noilor programe guvernamentale de investiţii în infrastructură).

Comisia de Prognoză indentifică, însă, şi riscuri care ar putea afecta estimările, printre acestea fiind prelungirea pandemiei de COVID-19 peste perioada anticipată iniţial şi încetinirea redresării cererii mondiale. Marian CAZACU