PNRR, un dezastru pentru România

Guvernul a absorbit numai 600 milioane de lei din totalul de 145 miliarde de lei care trebuie cheltuiți până în 2027. Gradul de absorbție este 0,3%, potrivit unei analize ZF,

România a absorbit din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) efectiv numai 600 milioane de lei, dintre care 200 milioane de lei în 2022 şi restul de 400 în primele 3 luni din 2023, arată veniturile din acest capitol la bugetul de stat. Restul de 30 de miliarde de lei (6 miliarde de euro), virate deja de Comisia Europeană, zac nefolosite în conturile României.

Jurnalistul Robert Turcescu și-a provocat invitatul, fost ministru al Economiei, să comenteze de ce pare incapabilă România să managerieze acest proiect major, care teoretic, așa cum a fost gândit de Comisia Europeană, ar trebui să susțină o dezvoltare accelerată a țării post-pandemie.

În viziunea actualului lider ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților din România), restanțele în atragerea fondurilor uriașe din PNRR sunt doar o parte a problemei.

„Rău este că se creează tot felul de iluzii, iar PNRR-ul ăsta e una dintre ele. Trebuie să știți că se pune tot mai mult în discuție dacă nu cumva PNRR este un proiect eșuat în plan european. Așa cum se întâmplă cu România se întâmplă cu alte țări. De ce? Nu există la nivelul Uniunii Europene instrumentele capabile să măsoare dacă jaloanele sunt îndeplinite sau nu, și în ce măsură ele ar trebui acoperite prin alocări.

Nemaivorbind de faptul că sunt state, și nu doar România, care încep să-și dea seama pe parcurs că s-au hazardat, ele sau partidele care au fost înaintea lor, în aceste negocieri. Uitați-vă ce se întâmplă acum cu alocările pentru România, cum se amână. Ba chiar acum am auzit, pentru că am fost cuminți ni se și taie două miliarde din alocări. Dar Comisia Europeană a spus: nu fiți triști, o să le primiți oricum, dar pe împrumuturi, nu pe granturi„, a comentat fostul demnitar.

În context, Varujan Vosganian a amintit că nici măcar în exercițiul bugetar 2014-2020, țara noastră nu a reușit să atragă sumele integrale care îi reveneau, fiind la risc să piardă sume imense. „Mai vorbește cineva de absorbția 2014-2020 la care o să pierdem câteva miliarde bune de euro? Nimeni„, a observat specialistul.