Cine investeşte într-o poiană de rai?
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
M-a interesat, dintotdeauna, fenomenul ce ar putea fi sintetizat în bineştiuta expresie „omul sfinţeşte locul”, după cum m-a întristat reversul medaliei, adică situaţia în care un om/grup de oameni strică ceva deja existent/bun/frumos, din indiferenţă sau, mai rău, din interese meschine.
Cu un exemplu semnificativ din prima categorie m-am întâlnit în urmă cu câteva decenii, când, aflându-mă într-o ţară vecină, am ajuns şi pe malurile unei întinderi de apă, care la noi ar fi considerată o baltă mai mare, dar acolo era numită, cu mândrie, lac. Dimensiunile modeste fuseseră, însă, compensate pe deplin de cele amenajate de jur-împrejurul obiectivului, aşa încât puteai petrece chiar şi o vacanţă mai lungă acolo, simţindu-te la fel de bine ca şi cum te-ai fi aflat pe litoralul vreunei mări.
Al doilea exemplu, din aceeaşi categorie, l-am putut consemna mai aproape de zilele noastre, într-o ţară din celălalt capăt al continentului. Undeva. într-o zonă muntoasă, o cădere de apă modestă, de vreo 20 de metri. De jur-împrejur, însă, o multitudine de amenajări care transformau locul într-un magnet, de la pensiuni şi cafenele, până la un telescaun şi spaţii atractive de divertisment şi sport pentru cei mici sau mari.
Din păcate, spaţiul mă obligă să trec la cea de a doua categorie. Şi, pentru că ceea ce se întâmplă acasă la noi ne afectează mai mult, am să încep prin a aminti că, nu demult, aproape de Iaşi, pe malul lacului Ezăreni, era un complex de agrement de toată frumuseţea. Din motive asupra cărora nu insist acum, astăzi, acolo, se mai pot vedea doar triste vestigii ale celor care au fost cândva.
Şi acum, ceva mai multe despre un alt obiectiv, subiectul central al acestor rânduri – Parcul turistic Poiana-Deleni, situat la numai o oră şi ceva de mers cu maşina de la Iaşi. Locul în sine esre minunat şi unic, datorită vegetaţiei (pe lângă foioase, întâlnim molizi şi brazi) şi microclimatului deosebit, precum şi situării în jurul unui lac.
Un iubitor al frumuseţii, dar, totodată, cineva care a văzut potenţialul locului, a concesionat, în urmă cu un deceniu şi ceva, locul de la autorităţile locale şi a investit bani mulţi – în construirea unor căsuţe cochete şi civilizate, alei pietruite, spaţii de agrement şi alimentaţie publică, curăţarea lacului, popularea lui cu peşte şi dotarea cu bărci. La vremea respectivă, atât presa locală, cât şi cea naţională („Financiarul”, de exemplu) au marcat laudativ darea în folosinţă a obiectivului, important nu doar din punct de vedere turistic, ci şi prin aceea că se creau locuri de muncă şi posibilităţi de desfacere pentru producătorii agricoli din zonă.
Din păcate, nu a trecut multă vreme şi, după cum titra o publicaţie, „primăria a pus la pământ o afacere de un milion” (nu intru ân detalii, le puteţi afla în presă).
Încă nu e prea târziu ca situaţia să se îndrepte, să nu asistăm la repetarea celor întâmplate la Ezăreni sau prin alte părţi. Pentru asta, ar trebui nu doar ca atitudinea autorităţilor locale să se schimbe radical, dar şi concesionarul să fie ajutat, prin asocierea cu alţi investitori. De aici şi întrebarea din titlu, ce sper să nu rămână retorică!
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau