„Iaşi Capital Culturală Europeană” - Câştigăm şi în cazul unui eşec
Dimensiune font:
În urmă cu trei zile, cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” a realizat, zic eu, un lucru foarte bun. A adus la aceeaşi masă politicieni care nu se înghit unii pe alţii, rectori ai universităţilor concurente şi directori ai instituţiilor de cultură, care de care mai orgolioşi. Toţi au venit să discute, sau doar să asculte, ce implică angajarea Iaşului în competiţia pentru titlul de „Capitală Culturală Europeană 2021”.
Punctul forte a fost prezenţa a trei specialişti europeni cu experienţă în alte proiecte CCE, dar şi participarea dlui Constantin Chiriac, cel care s-a ocupat de evenimente din cadrul „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”. Sunt sigură de faptul că mare parte din cei prezenţi la dezbaterea de marţi au auzit pentru prima dată concepte ca: dimensiunea europeană a evenimentelor, oraşul şi cetăţenii sau dimensiunea unicităţii oraşului. Chiar dl Chiriac, într-un mod direct şi savuros, a transmis aceeaşi idee, atenţionându-i pe cei prezenţi că „mulţi habar nu aveţi de dimensiunea europeană!”
Realizarea dosarului de candidatură, dar mai ales punerea lui în practică, înseamnă un proces extrem de complex şi, în acelaşi timp, delicat. Nu se lucrează cu betoane, cu macarale sau buldozere, se caută idei creative, unice, subtile, toate angrenate într-un conglomerat care trebuie să fie coerent şi convingător.
Din păcate, un astfel de proiect, iar aici sunt de acord cu europarlamentarul Cătălin Ivan care susţine că este „cel mai important proiect al Iaşului din ultimii 50 de ani”, nu poate fi asumat de o singură persoană sau instituţie. De aici pleacă lipsa de coerenţă a demersului şi inerţia multor instituţii, atât administrative cât şi culturale. Cred că mulţi anticipează un eşec al Iaşului şi nu agreează ca numele lor să fie asociat cu el, iar alţii se gândesc că nu vor putea tăia singuri vreo panglică inaugurală.
Nu mi-a plăcut faptul că, în cadrul dezbaterii, mulţi dintre invitaţi şi-au înşiruit realizările personale în promovarea oraşului pe anumite paliere. E firesc ca Iaşul să fi fost promovat şi înainte de a intra în această competiţie, oraşul are un fundament cultural de necontestat. Totuşi, ar trebui să-şi amintească că în 2015 va trebui convins un juriu format din specialişti europeni, fără nicio legătură cu ţara noastră. În acest context nu-şi au locul micile simpozioane organizate la Bistriţa, însemnele heraldice de pe clădiri sau anii de atestare documentară.
Mi-a plăcut faptul că primăria, cea care trebuie să depună efectiv dosarul de candidatură, nu a demoralizat şi mai mult asistenţa prin invocarea greutăţilor financiare. Criza economică este o realitate, însă lipsa fondurilor suficiente nu ar trebui excludă o implicarea serioasă a Iaşului în competiţie. Suntem mai săraci decât Clujul sau Timişoara, dar experienţa altor capitale europene ne arată că acest titlu nu ajunge neapărat la cel care investeşte mai mult.
În schimb, tensiunile politice s-au simţit din plin, ceea ce mă face sceptică la şansele de reuşită ale Iaşului. Cu toate acestea, cred că o abordare serioasă a proiectului, din partea tuturor celor responsabili, poate genera o serie de evenimente care să dezvolte dimensiunea culturală a urbei, pe termen mediu şi lung. Pentru aceasta sunt necesare două condiţii: să nu ne cramponăm doar de câştigarea titlului şi să nu aruncăm la gunoi ideile propuse, în caz de eşec.
Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau