Încurcate sunt...autostrăzile domnilor şi doamnelor!

 Dorian OBREJA

La prima vedere, o ştire apărută în presa de ieri, vine, prin titlul ei – „Guvernul şi-a asumat construcţia autostrăzii A 8 până în anul 2016” - să insufle ceva speranţă locuitorilor (fie ei simpli conducători auto, producători sau investitori ori dornici de investiţii) din zona Moldovei. Pentru cine nu ştie încă, autostrada purtând această denumire codificată ar urma să facă legătura între regiunea de Est a României şi Transilvania, iar de acolo, cu Europa (de partea cealaltă, ar urma să se conecteze cu o altă autostradă, care ar străbate Basarabia şi ar ajunge pe la Odesa).

La o lectură mai atentă a informaţiei, însă, se nasc tot felul de semne de întrebare. Asumarea despre care se aminteşte a fost făcută, sub forma unei promisiuni (ce nu costă nimic, şi poate nici nu obligă la nimic...) de către şeful executivului. Şi am senzaţia că a fost făcut şi ca urmare a nemulţumirilor iscate în opinia publică de faptul că acelaşi executiv, în proiectul de buget pe anul în curs, nu prevăzuse nicio sumă pentru obiectivul în discuţie, deşi existau promisiuni şi angajamente în acest sens. Pe de altă parte, asumarea nu a intervenit ca urmare a iniţiativei guvernamentale, ci a presiunii exercitate de o sumă de asociaţii civice din Moldova, care au solicitat şi obţinut o discuţie cu premierul pe tema autostrăzii A8. Ar fi fost ideal ca, alături de aceste asociaţii civice, să se afle alături, susţinând proiectul, reprezentanţi ai autorităţilor locale din Iaşi şi Neamţ, precum şi parlamentari din aceste judeţe - îndeosebi din partidele aflate la guvernare, dar nu numai, măcar în cazul obiectivelor majore fiind necesar consensul şi unitatea. Dar nu a fost să fie, cei amintiţi ştiu ei de ce...

Fiind, în ultimele trei decenii, atât de păţiţi cu rămânerea promisiunilor în doar acest stadiu, avem voie să fim şi acum rezervaţi faţă de această „asumare” verbală. Care, concret, se referă doar la scoaterea la licitaţie a unui singur tronson (Leţcani-Cristeşti), pentru selecţia de oferte în varianta parteneriat public-privat. Dacă proiectul nu va fi selectat? Dacă la licitaţie nu vor participa constructori de marcă, în stare a garanta respectarea calităţii, termenlor şi sumelor stabilite? Dacă eventualele contestaţii ale licitaţiei vor amâna, sine die, începerea lucrărilor?

Cu prilejul discuţiilor, s-au putut consemna şi aspecte ţinând de zona „noaptea minţii”. Astfel, abia acum s-a „aflat” că podul de la Ungheni va trebui mutat, ceea ce va duce la separarea întregii autostrăzi în mai multe proiecte, cel din zona Iaşului urmând să revină CNAIR - despre care s-a afirmat că e deprofesionalizată şi trebuie reorganizată! Aşa încât orizontul de aşteptare se tot îndepărtează: tronsonul Iaşi-Târgu Neamţ ar trebui finalizat până în 2022, iar întreaga autostradă, până în 2026. Încetişor, că doar nu dau turcii, nu? 310 km în 7 ani, cu costuri în jur de 10 miliarde euro s-ar putea să reprezinte măcar recorduri în materie, comparativ cu alte ţări. Iar Moldova, cel puţin încă o vreme, rămâne condamnată la o nocivă izolare!