Germania: Recolta este in siguranta, culegatorii romani nu

 Situatia dificila a muncitorilor romani care ajuta la strangerea recoltei in Germania este analizata pe larg in emisiunea "Panorama", transmisa de postul public german ARD.

Echipe de lucru mici de doua-trei persoane, dormitoare pentru un singur muncitor sezonier, maxim doi cand este vorba de membri ai aceleiasi familii. Acestea sunt prevederile stricte din conceptul de siguranta a muncii in agricultura, adoptat la 16 aprilie in Germania, ca reactie la pandemia de coronavirus.

Suna bine, dar este de multe ori foarte departe de realitate, dupa cum au constatat jurnalistii de la televiziunea germana ARD, care s-au ocupat pe larg in emisiunea "Panorama" de situatia lucratorilor veniti din sud-estul Europei pentru a ajuta la stransul recoltei in mai multe landuri germane. Este vorba mai ales de sezonieri din Romania.

1800 de astfel de doritori de munca agricola in Germania s-au inghesuit recent pe aeroportul din Cluj Napoca pentru a se imbarca spre Republica Federala. Ambasada Romaniei la Berlin s-a plans intr-o scrisoare ca autoritatile romane nu ar fi primit nicio informatie in acest sens de la guvernul german. Instiintarea ar fi venit doar din presa germana. Guvernul german nu neaga acest lucru, dar spune ca: "Acum sunt informati toti factorii implicati. Sunt instiintate aeroporturile si companiile aeriene, care alaturi de Guvernul Romaniei si de Ministerul Transporturilor au distribuit acum directivele corespunzatoare", a declarat, la ARD, ministra germana a Agriculturii, Julia Klockner.

Muncitorii sezonieri romani - salvatorii recoltei

De nu mai putin de 350 de lucratori romani are nevoie fermierul Rudolf Behr din Saxonia Inferioara, care fara ei s-ar vedea in situatia in care legumele sa nu poata fi recoltate si livrate magazinelor. Behr spune ca, pe langa pierderile sale financiare provocate de eventuala distrugere a recoltei, ar mai fi si o risipa uriasa de alimente. El se bucura ca poate beneficia in continuare de serviciile muncitorilor sezonieri romani si se straduieste sa respecte toate masurile de protectie, pentru a nu periclita sanatatea acestora si soarta recoltei.

Fermierul german a inchiriat camere la hoteluri si stabilimente similare, a apelat la servicii de gastronomie, a instalat containere igienice, a infiintat la toate punctele sale de lucru unitati de vanzare, pentru ca romanii veniti la munca sa-si poata cumpara de acolo toate produsele necesare, la preturi normale, nefiind nevoiti sa mearga la cumparaturi la supermarket, expunandu-se astfel pericolului infectarii cu coronavirus.

Haos in aplicarea regulilor

Dar nu toti fermierii procedeaza precum Rudolf Behr. Echipa ARD s-a deplasat in landul Renania Palatinat, unde lucreaza numerosi sezonieri veniti din Romania. Jurnalistii germani au stat de vorba cu acestia. Asa au aflat ca romanii lucreaza in grupuri de pana la 45 de persoane, fara sa primeasca masti de protectie. Mai mult decat atat, de la locurile de cazare la camp sunt transportati intr-o remorca in grupe de 40 pana la 70 de persoane. Dorm cate trei intr-o camera stramta de baraca, la fel ca inaintea epidemiei de coronavirus. In plus, sunt nevoiti sa mearga la cumparaturi la supermarket, pentru ca la magazinele de la ferme produsele ar costa de trei ori mai mult. Protectie speciala? Nici vorba!

Fermierii interpreteaza, se pare, diferit regulile emise de guvernul german. Ele ar fi valabile, in ochii unora, doar pentru muncitorii adusi in Germania dupa data de 2 aprilie, la care Berlinul a anuntat primele reglementari in acest sens: 14 zile de carantina pentru lucratorii nou-veniti si grupuri de lucru de pana la 20 de persoane. Dar 20.000 de sezonieri erau deja la fermele germane inainte de 2 aprilie. Protectia lor nu mai conteaza? Mai ales ca oficiile de sanatate regionale recomanda ca regulile de igiena sa fie aplicate si dincolo de cele 14 zile de carantina. Este, insa, vorba doar de recomandari, fara putere de lege.

O "farsa", "protectie doar pe hartie", pentru "oameni de mana a doua"

Ministra germana a Agriculturii, Julia Klockner, de la CDU, nu crede ca ar exista un pericol special: "Vin muncitori care decid singuri unde anume in Europa doresc sa munceasca, pentru a castiga bani", a declarat ea pentru ARD.

Altfel se vad lucrurile din mai multe sfere ale societatii germane. Purtatorul de cuvant al ecologistilor germani in Bundestag, Friedrich Ostendorff, el insusi fermier, spune ca "masurile ministrei Agriculturii nu sunt altceva decat o farsa. Dau sentimentul sigurantei, acolo unde nu exista niciun fel de siguranta. Acest mod de operare iresponsabil este platit uneori cu sanatatea de catre lucratori".

Sociologul Stefan Sell, profesor la Universitatea Koblenz, considera de asemenea ca acest concept de securitate elaborat de ministerele Muncii si Agriculturii ar functiona doar pe hartie, ar fi "o tentativa de a le da oamenilor un fel de calmante, prin masuri politice simbolice, deoarece, la ferme, ce sta scris pe hartie nu poate fi desigur si implementat".

Szabolcs Sepsi, responsabil pentru muncitorii sezonieri la Federatia Sindicala Germana, spune ca lucratorii sezonieri ar fi tratati ca niste "oameni de mana a doua". El critica faptul ca se stia dinainte, din anii numerosi de experiente directe pe camp la stransul recoltei, ca regulile nu se pot aplica acolo. "Este periclitata astfel sanatatea muncitorilor", acuza el.

"O porcarie"

Rudolf Behr, fermierul care se straduieste sa aplice la litera toate reglementarile oficiale, se asteapta sa aiba din aceasta cauza costuri suplimentare de 1,2 milioane de euro. Va reusi sa-si recupereze investitia? Greu! Pentru ca, daca alti fermieri nu respecta aceste reguli, se produce practic o incalcare a legii concurentei, ei profitand astfel de costurile reduse. "O porcarie", conchide fermierul Behr.

Iar la supermarketurile germane? Acolo rafturile cu fructe si legume proaspete sunt pline ca de obicei. Iar legumele sunt mai ieftine ca oricand in Germania. Pretul il platesc probabil, in final, tot cei care strang recolta.