Aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcționali

Cei mai mulți elevi români folosesc un limbaj simplist, nu pot interpreta o informație, nu își pot forma idei proprii pe care să le integreze în contextul dat, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza a ce au citit. Sunt câteva dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România, elaborat de BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), alături de alte șapte organizații neguvernamentale. La cercetarea care a avut loc în urmă cu un an au participat 47 de mii de copii din urban și rural.

Specialiștii definesc literația sau alfabetizarea funcțională prin capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul ideatic și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile.

De exemplu, înțeleg ce scrie pe un pliant sau un afiș și pot ulterior să-și extragă informațiile de care au nevoie.

Aceleași organizații care au realizat raportul vin și cu un instrument pentru profesori - platforma Alfabetar. Profesorii și părinții din toată țara pot accesa gratuit testele care spun nivelul de literație al elevilor și o serie întreagă de resurse didactice pentru a remedia problemele.

Elevii au obținut o medie de 27 de puncte din 100
Scorul mediu total al copiilor între 6 și 14 ani este de 26.9 puncte din 100 - o medie care reflectă un nivel minim funcțional. Acest scor plasează elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20).

Rezultatele sunt cunoscute de câțiva ani. Același nivel al citirii și scrierii la copiii români au arătat și rezultatele la testările internaționale PISA pe care le-au susținut însă doar cei de 15 ani. Noul raport arată nivelul elevilor de la toate clasele. O altă noutate a raportului este legată de faptul că rezultatele elevilor nu se îmbunătățesc cu timpul.

„Nu vedem diferențieri semnificative între județele dezvoltate și cele care nu participă cu mult la PIB-ul țării. Ceea ce arată o problemă sistemică”, a punctat Dragoș Iliescu, specialist în psihometrie și coordonatorul cercetării.

Băieții au rezultate mai slabe cu 10-15% decât fetele
Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”, adică zona de analfabetism sau incapacitate. Doar 11% dintre elevi înțeleg cu adevărat ce citesc, adică se plasează în zona „funcțional”.

De asemenea, în medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice, mai arată studiul.

Avansul fetelor în literație față de băieți este constant pe toate categoriile de vârstă investigate și datele nu sugerează că această diferență s-ar atenua la vârstele mai mari ci, dimpotrivă, se pare că se adâncește.