Leonardo Badea, viceguvernator BNR: „Agricultura poate ameliora vulnerabilitățile economiilor locale”.

Leonarda Badea

Dimensiune font:

| 21-08-2020 09:25

 Dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare ar ameliora semnificativ vulnerabilităţi importante ale economiei locale, respectiv niveluri ridicate ale deficitului bugetar şi deficitului de cont curent, care nu au apărut ca efect al crizei, însă au fost evidenţiate de pandemia Covid-19, susţine viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea.

"Din păcate România se confruntă astăzi cu o dublă vulnerabilitate generată de niveluri ridicate ale deficitului bugetar şi deficitului de cont curent. Acestea nu sunt apărute ca efect al crizei (chiar dacă este firesc că ele au fost amplificate de criză) ci rezidă în deficienţe structurale acumulate în anii anteriori acesteia, ani de creştere economică şi prosperitate, în care am fi avut timpul şi resursele să le corectăm sau măcar să le ameliorăm, chiar cu costul unei creşteri mai moderate (dar mai sustenabile).
Deficitele de nivel ridicat pot fi menţinute în perioade favorabile pentru economie dar devin extrem de greu de perpetuat în perioadele de criză din cauza fenomenului (normal) de creştere a aversiunii la risc în rândul investitorilor externi de care depinde finanţarea acestora. De aceea este lipsit de înţelepciune să nu acţionezi împotriva denaturării structurii economiei care conduce la permanentizarea unor deficite mari chiar dacă, pentru moment, acestea pot fi (aparent) susţinute", precizează Badea într-o analiză publicată pe platforma OpiniiBNR.

În opinia sa, în cazul României, deficienţele structurale ce generează nivelul ridicat al acestor deficite ţin în principal de rigiditatea structurii cheltuielilor bugetare şi nivelul redus al veniturilor fiscale ca pondere în PIB, iar din perspectiva poziţiei externe, dependenţa ridicată a economiei de importuri, ceea ce induce aproape automat şi vulnerabilitatea lanţurilor de aprovizionare.

"Aceste vulnerabilităţi nu au fost generate de criza pandemică actuală, pentru că erau preexistente şi ar fi cauzat efecte negative similare şi în cazul manifestării altor şocuri negative cu efect global. Pandemia doar le-a pus în evidenţă şi ne-a oferit şansa să devenim mai puternici corectându-le de o manieră durabilă. Conjunctura globală din prezent, la care o contribuţie importantă au avut-o tendinţele manifestate în perioada scursă de la criza financiară globală declanşată în anul 2007 dar şi în deceniul anterior, precum şi extrapolarea acestora în viitor, creionează aşteptări de menţinere a unui risc ridicat de turbulenţe sociale şi economice la nivel global (ex. riscurile climatice, accentuarea inegalităţilor, efectul încă incert al noilor tehnologii asupra ocupării forţei de muncă, fenomenul migraţiei etc.). Chiar dacă, deşi foarte puţin probabil, am reuşi să ieşim din criza actuală fără să corectăm vulnerabilităţile şi deficienţele structurale amintite, aproape indiferent de natura şocurilor viitoare, capacitatea de reacţie la criză a României va fi considerabil mai redusă comparativ cu a altor state (inclusiv din zonă) ceea ce ne-ar slabi şi mai mult poziţia internaţională, competitivitatea şi atractivitatea pentru investitori", subliniază viceguvernatorul BNR.

Din perspectiva balanţei externe sunt multe domenii ale economiei în care România "trebuie să acţioneze cu prioritate pentru ameliorarea dependenţei ridicate faţă de importuri şi stimularea exporturilor", consideră Leonardo Badea, menţionând că pentru două dintre aceste domenii recent s-a parcurs un pas foarte important care, din păcate, în contextul reintensificării crizei sanitare, a fost trecut prea rapid în plan secundar.

"Este vorba de sectorul agricol şi cel al industriei alimentare, pentru care, la nivelul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) s-a lucrat în primele 6 luni ale acestui an într-un grup multidisciplinar de specialişti în vederea elaborării unui set de acţiuni pentru diminuarea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare. Cred că acest demers constituie unul dintre cele mai pozitive exemple recente de cooperare a factorilor relevanţi ai statului şi mediului privat în vederea identificării şi aplicării de soluţii pentru consolidarea economiei locale, iar momentul este unul extrem de favorabil pentru că permite canalizarea şi fructificarea resurselor mobilizate la nivel naţional şi european pentru depăşirea crizei generate de pandemia Covid-19 către două domenii de interes strategic pentru România", explică sursa citată.

Potrivit lui Leonardo Badea, concentrarea atenţiei autorităţilor şi o implicare mai amplă a asociaţiilor de profil pentru rezolvarea deficienţelor din domeniul agroalimentar sunt necesare şi oportune în acest moment din foarte multe motive, printre care: ponderea ridicată a sectorului primar în valoarea adăugată produsă în România (6%, dublu comparativ cu nivelul pe ansamblu în Uniunea Europeană), ponderea importantă a cheltuielilor cu alimentele în totalul cheltuielilor de consum în România (aproape o treime, cea mai ridicată dintre toate ţările Uniunii Europene), numeroasele deficienţe structurale ce caracterizează sectorul agroalimentar (fapt pentru care evoluţiile ciclice nu vor putea corecta dezechilibrele acumulate), dublarea în ultimii 5 ani a deficitului comercial cu produse alimentare care a ajuns la 4,3 miliarde de euro în decembrie 2019, precum şi faptul că România nu a reuşit încă asigurarea securităţii alimentare (una din lecţiile actualei crize generate de pandemia COVID-19) deşi îşi propusese această ţintă pentru anul 2020 în cadrul Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani (întocmită în anul 2015).

"Cu toate că România are numeroase avantaje naturale/geografice şi climatice pentru o performanţă excelentă în practicarea agriculturii, productivitatea este scăzută prin comparaţie la nivel european iar diversificarea culturilor este mult prea redusă în raport cu potenţialul: de exemplu în anul 2019 cerealele reprezentau 26,1% din producţia agricolă totală şi aproximativ 50% din exporturile de produse agroalimentare, fiind exportată aproximativ 47% din cantitatea produsă. Aceasta ilustrează orientarea producţiei şi exporturilor, atât în agricultură cât şi în industria alimentară, către culturi şi produse cu valoare adăugată redusă. În schimb consumăm şi inevitabil importăm o gamă largă de produse alimentare cu grad ridicat de prelucrare şi valoare adăugată mare, ceea ce structural ne condamnă (în lipsa unor acţiuni corective) la permanentizarea unui deficit important al balanţei comerciale pentru aceste categorii de bunuri. Aşa se explică de ce, indiferent de ciclul economic şi de fluctuaţia consumului pe timp de avânt economic sau de criză, deficitul balanţei comerciale se menţine semnificativ", arată el.

Badea oferă exemplul Poloniei, aflată şi ea în criza economică provocată de pandemie, însă, în această ţară, importurile au scăzut cu 11%, iar exporturile cu numai 7%, în perioada ianuarie - iunie 2020, pe ansamblu consemnându-se un excedent al balanţei comerciale de 4,9 miliarde de euro, ceea ce arată că o structură sănătoasă a producţiei şi consumului permite menţinerea unei poziţii favorabile a balanţei comerciale chiar şi pe timp de criză.

În România, stimularea consumului suprapusă peste o ofertă internă rigidă ca structură şi în multe cazuri necompetitivă prin preţ sau calitate a condus la majorarea accelerată a importurilor nete şi implicit la accentuarea deficitului balanţei comerciale, inclusiv în cazul comerţului cu produse agroalimentare. De exemplu, în perioada 2013-2019, în cazul cărnii, legumelor şi fructele deficitele s-au majorat de 2,5 ori, în cazul preparatelor pe bază de cereale de 1,7 ori, iar în cazul băuturilor de 2,2 ori.

"Rezultatul efortului participanţilor şi instituţiilor implicate, foarte valoros în opinia mea, constă în identificarea a zece măsuri (din care opt de competenţa Guvernului şi două de competenţa Băncii Naţionale a României) grupate într-o recomandare adoptată de Consiliul General al CNSM şi adresată celor două instituţii. Măsurile sunt argumentate printr-o analiză obiectivă, complexă şi detaliată a situaţiei actuale şi evoluţiei în timp a acestor domenii de activitate precum şi a implicaţiilor pe care le au asupra echilibrelor macroeconomice", menţionează Badea.

El consideră că pentru punerea în aplicare a recomandării, Guvernul şi BNR vor trebui să informeze CNSM cu privire la măsurile adoptate sau la motivele neadoptării lor, iar acesta are obligaţia legală de a elabora analize periodice cu privire la modul de implementare a recomandărilor emise. Toate măsurile recomandate includ un termen specific de adoptare a unui răspuns, care în majoritatea cazurilor este de 1-3 ani, ceea ce este foarte potrivit în special din perspectiva oportunităţii de fructificare a facilităţilor incluse în programele europene de sprijin financiar. BNR contribuie, alături de Guvern, la efortul de ameliorare a vulnerabilităţii cu potenţial sistemic dată de dezechilibrul în creştere al balanţei comerciale provocat de comerţul cu produse alimentare, urmărind îndeplinirea măsurilor ce i-au fost recomandate, mai spune el.

"Cele zece măsuri rezultate din analiza grupului de experţi au fost prezentate de media la momentul respectiv (cu circa o lună în urmă) şi s-a insistat atunci asupra celor trei caracteristici importante ale acestora: nu presupun resurse bugetare naţionale semnificative (bazându-se în mare parte pe finanţări provenind din programele europene), alinierea la agenda europeană în domeniul agroalimentar, focalizarea pe stimularea firmelor de a produce mai inovativ, la standarde mai ridicate de calitate şi cu valoare adăugată mai mare (aşadar axate în principal pe latura ofertei). Între acestea, alături de bugetarea cu prioritate de programe în sumă de peste 48 de miliarde de lei în cadrul financiar multianual 2021-2027 şi majorarea fluxului de garanţii oferite de FNGCIMM, FNGCR şi Fondului Român de Contragarantare cu minim 3 miliarde de lei pentru susţinerea firmelor din agricultură şi cu minim 2 miliarde de lei pentru cele din sectorul industriei alimentare până în anul 2023, se regăsesc şi măsuri de natură calitativă/structurală cu efect de îmbunătăţire a mediului de afaceri în domeniul agroalimentar şi de multiplicare în lanţ, precum: revizuirea mecanismelor certificatelor de depozit, îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, întărirea rolului statului de control a siguranţei alimentelor (prin ANSVSA), reducerea birocraţiei, creşterea disponibilităţii datelor statistice privind firmele din domeniul agroalimentar pentru a îmbunătăţi accesul acestora la finanţare", se mai arată în analiza publicată de viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, dintre măsurile de natura calitativă recomandate de CNSM, o importanţă aparte o are cea privind punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorităţi (ajutoare de stat, garanţii provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanţări prin fonduri europene, promovare investiţii, exporturi etc.) a firmelor care creează lanţuri alimentare, generează clustere locale, produc bunuri care se află în top 10 importuri de produse alimentare ale României, adoptă pe scară largă tehnologii digitale sau contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în agricultură.

"Lista criteriilor este mai largă în textul recomandării, am făcut doar o selecţie a celor pe care le consider cu adevărat de importate din punct de vedere strategic şi ca efect benefic în economie. Am văzut necesară sublinierea importanţei acestei măsuri în contextul resurselor limitate de care dispunem şi al nevoii de a canaliza toate eforturile către acele companii viabile (potenţiali campioni naţionali cum sunt denumite în textul recomandării) ce pot avea un rol determinant nu doar în reglarea dezechilibrelor existente ci şi în modernizarea economiei locale şi creşterea competitivităţii acesteia pe plan extern", subliniază Leonardo Badea.

Suplimentar celor zece măsuri principale incluse în recomandare, grupul interdisciplinar şi interinstituţional de experţi a căzut de acord asupra a peste 45 de alte măsuri punctuale (incluse şi argumentate în cadrul analizei publicate), circumscrise celor şapte domeniile concrete de acţiune identificate, privind reforme structurale, stimularea exporturilor, creşterea valorii adăugate, inovaţie, calitate, diseminarea datelor statistice, finanţare.

Deşi propunerile adiţionale nu au acelaşi caracter instituţional precum cele zece măsuri incluse în recomandare, punerea lor în aplicare ar aduce o consolidare a sectoarelor respective şi ar avea beneficii pentru economie în ansamblul său, adaugă acesta.

"Faptul că deopotrivă specialiştii din mediul privat şi decidenţii în domeniile respective au căzut de acord, prin consens, să susţină aceste propuneri, înseamnă nu doar că ele sunt oportune ci şi că putem avea un nivel ridicat al aşteptărilor privind implementarea lor eficientă şi în termenul stabilit. Ar fi nu doar un meci câştigat pentru reducerea unei deficienţe şi vulnerabilităţi structurale care se agravează gradual de multă vreme (dezechilibrul balanţei comerciale), ci şi un bun exemplu de urmat şi un pas în abordarea similară a unor strategii şi programe de dezvoltare mai complexe şi mai de anvergură, precum Planul Naţional Strategic 2021-2027, Planul Naţional de adoptare a monedei euro etc. Succesul acestor demersuri este mai vital acum decât oricând în epoca post-comunistă, dată fiind viteza ameţitoare cu care evoluează noile tendinţele în plan global şi riscul tot mai ridicat de rămânere în urmă (cu efectele negative ştiute: creşterea decalajului de bunăstare individuală, accentuarea insecurităţii şi instabilităţii, migraţia forţei de muncă etc.)", concluzionează viceguvernatorul BNR.

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Naţională a României dezbat principalele evoluţii macroeconomice şi financiare locale şi internaţionale.

Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României şi nu implică sau angajează în niciun fel această instituţie.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

06:14

%ANUNTSPECIAL%
Lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 200/89/2011, aflat pe rolul Tribunalului Vaslui şi C.E.C. Bank Sucursala Vaslui, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, precum şi a Codului de procedură civilă, a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „GENIALUL” S.R.L. Vaslui, cu sediul în mun. Vaslui, str. Alexandru cel Bun, bl. 187, sc. C, et. 2, ap. 12, judeţul Vaslui, cât şi terenul proprietatea lui Cordunianu Tudorel, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, ADRESA, Componenţa/Observaţii, Valoare - lei- 1. Construcţia C2 – magazin, birou, spaţiu odihnă, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui, suprafaţă construită 130,96 m.p., iar terenul pe care este amplasată construcţia nu aparţine debitoarei, 24.720,00 2. Bunuri mobile, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui Vitrină frigorifică Mondial Elite, Rafturi PAL, Birou-masă PAL, Raft pâine lemn, Cântar electronic, Casă de marcat Datecs MP55A, 1.165,00. Preţul de pornire la licitaţie este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform hotărârii Adunării creditorilor din data de 23.03.2021. Vânzarea prin licitaţie publică pentru bunurile debitoarei va avea loc la data de 18.06.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe săptămânale, respectiv la până la data de 16.07.2021. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 5% din preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile şi 2.000 lei din valoarea activului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei şi a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500,00 lei pentru bunurile imobile şi 50,00 lei pentru bunurile mobile şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefonul 0335/566.035, 0727/850.575, fax 0335/814.103. Lichidator judiciar, Estconsult I.P.U.R.L. Huşi
1. Informații generale privind autoritatea contractantă, în special denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, numărul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoană de contact: Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Zemeș, str. Principală, nr. 200, Zemeș, judeţul Bacău, telefon 0234383037, fax 023438330, email adp@zemes.ro, persoană de contact Alupei Teofil. 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat: Spațiu nr. 1 (boxă), în suprafață de 16,03 m.p., ce face parte din imobilul Piață Zemeș, strada Principală nr.160, proprietate publică a Comunei Zemeș, pentru activități economice comerț sau servicii. Închirierea se face conform H.C.L. 82/17.05.2021, si O.U.G. nr. 57/2019. 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc in Caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: de pe site-ul www.zemes.ro sau de la sediul U.A.T. Comuna Zemeș. 3.2. Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul instituției de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire: Compartimentul Administrare Domeniu Public si Privat, U.A.T. Comuna Zemeș, strada Principală nr. 200, de luni până vineri, între orele 08.00-13.00. 3.3. Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 10 lei, se poate achita numerar la casieria UAT Comuna Zemeș. 3.4. Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 14/06/2021, ora 13.00. 4. Informații privind ofertele: 4.1. Data-limită de depunere a ofertelor: 23/06/2021, ora 13.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura UAT Comuna Zemeș, strada Principală, nr. 200, județul Bacău. 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: un exemplar. 5. Data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor: 24/06/2020, ora 10.00, la sediul UAT Comuna Zemeș, str. Principală nr. 200, județul Bacău. 6. Denumirea, adresa, numărul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Bacău, Str. Ştefan cel Mare nr. 4, tel: 0234/514419, fax 0234/525211, email tr-bacau-info@just.ro. 7. Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării: 26/05/2021
EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 24.06.2021, 01.07.2021, 08.07.2021, respectiv 15.07.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 19.279,60. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 43.048,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 79.807,60. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON,TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
SC BEAUTY MANIA SRL – GRANT CAPITAL DE LUCRU-M2-3139/22.12.2020 – ANUNT FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT FINANTAT PRIN MASURA 2
18/06/2021 14:03

Comunicat de presă 18.06.2021 ANUNT FINALIZARE IMPLEMENTARE PROIECT FINANTAT PRIN MASURA 2-GRANT CAPITAL DE LUCRU-M2-3139/22.12.2020    

Salariul minim îi ţine pe mulţi români la limita sărăciei
18/06/2021 14:00

Luna iulie este luna scumpirilor. Creste pretul carburantilor, se scumpeste energia electrică pentru cei care nu au şi-au schimbat furnizorul, va creşte şi factura la gaz. Benzina standard ar putea ajunge ...

Popoarele amazoniene au salvat pădurea tropicală, lăsând-o nealterată timp de 5.000 de ani
18/06/2021 13:08

Relatia dintre oameni si pădurea tropicală amazoniană nu a fost intotdeauna una armonioasă. Ultimele cercetări sugerează că popoarele indigene din regiunea Putumayo au ajutat la cultivarea pădurii tropi ...

ANSVSA a amendat cu 10.000 de lei un supermarket, după apariţia unor imagini cu şobolani printre produsele alimentare
18/06/2021 13:03

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a amendat cu 10.000 de lei un supermarket din Sectorul 1, după ce au apărut imagini cu şobolani printre produsele al ...

Un bărbat atacat de urs în Harghita, internat de urgență cu răni grave
18/06/2021 11:28

Un bărbat a fost atacat de urs la o fermă de langă localitatea Săcel, el fiind supus unei intervenţii chirugicale la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc. Informaţia a fost făcută pub ...

În ce zi nu se va plăti taxă pe Podul Giurgiu-Ruse. Ce a anunțat CNAIR
18/06/2021 11:15

  Autoturismele care ies din tară pe la Giurgiu, duminică, 20 iunie 2021, si trec podul peste Dunăre, in sensul Giurgiu - Ruse, nu vor achita tariful de trecere. Motivul este unul special: este Ziua Po ...

A intrat pe teritoriul României un ciclon dinspre Marea Neagră. Vor mai fi furtuni
18/06/2021 10:38

O săptămană cu manifestări meteo extreme, inclusiv cu fenomene asemănătoare unor tornade, surprinse in Dobrogea, se incheie intr-o notă si mai severă. În cursul noptii a intrat pe teritoriul Roman ...

Unele TIR-uri vor circula vineri cu viteză redusă. Protest față de hărțuirea autorităților fiscale
18/06/2021 10:15

Transportatorii de marfă din mai multe centre economice ale Romaniei vor circula, vineri, cu viteză redusă pe cele mai importante artere de trafic din ţară, aceasta fiind o formă de protest faţă de ceea ...

 Începe etapa a treia a programului Rabla pentru electrocasnice
18/06/2021 09:15

Cea de-a treia etapă a programului Rabla pentru electrocasnice incepe vineri, putand fi generate vouchere pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare. Bugetul acestei etape este de ...

Care parte a locuinței tale e mai scumpă azi de câteva ori față de anul trecut? Răspuns: cheresteaua, armăturile, sticla...De ce a explodat prețul materiilor prime în toată lumea
17/06/2021 14:34

 Pe un ger urias, in 17 februarie 2021, clientii firmei americane Total Petrochemicals & Refining au primit un e-mail. Din cauza frigului si a conditiilor meteo extreme, compania americană invoca star ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei