Calendar Ortodox, 27 noiembrie. Sfântul Iacov

În Calendarul Ortodox este pomenit, astăzi, 27 noiembrie, un Sfânt care și-a dat viața pentru credința pe care a purtat-o. Este vorba despre Iacov, cel care a sfârșit în chinuri groaznice.

Sfântul Iacov s-a născut în cetatea persană Elani, din părinți creștini, a primit educație bună și când a ajuns la vârsta deplinătății s-a însurat. Trăia în bună înțelegere, era bogat și se bucura de prietenia împăratului perșilor, Izdegherd. Acesta îl copleșea cu favoruri și înșelat de facerile de bine a căzut din credință și a jertfit idolilor și s-a închinat lor alături de împărat. A dat adevărul pe minciună și a lăsat învățătura și adevărul lui Hristos pentru înșelăciunile și păcălelile diavolului. Pentru puterea cea lumească s-a făcut nevrednic de dragostea lui Dumnezeu căci supunându-se împăratului muritor a ignorat poruncile judecătorului viilor și morților. Pentru a fi apreciat de lume s-a făcut nevrednic de dragostea lui Dumnezeu, din fiu al luminii s-a făcut fiu al întunericului.

Sfântul Iacob, certat de soție și mamă pentru faptele sale
El a primit scrisoare de la soția și mama lui care-l certau amarnic pentru faptele lui. A citit scrisoarea cu atenție și-a recunoscut greșeala și plâns și s-a tânguit pentru păcatul său, apoi s-a dus la împărat și i-a mărturisit că este creștin. Acesta s-a mâniat foarte tare, l-a acuzat că i-a făcut farmece și l-a înșelat primindu-i prietenia și onorurile, iar pentru aceasta nu l-a condamnat la moarte pentru că ar fi fost ușor, ci i-a promis o tortură îndelungată și o moarte crudă. Călăii au început prin a îi tăia degetele, unul câte unul iar Sfântul Mucenic avea câte o rugăciune de mulțumire lui Dumnezeu pentru fiecare deget tăiat, și pentru degetele de la mâini și pentru cele de la picioare. În timpul ăsta, prietenii și apropiații îl rugau să renunțe la Hristos și să scape de chinuri.

Dar el își rostea rugăciunile și zâmbea lor. După ce au terminat cu degetele au trecut la picioare pe care le-au tăiat întâi de la gleznă, apoi de la genunchi și abia la sfârșit de la șold. La fel au procedat și că mâinile, întâi palmele, apoi antebrațele și abia la final de la umeri. În timpul ăsta locul de osândă se umpluse de miros plăcut de chiparoase. Osânda a durat de dimineață până la lăsarea serii, și tot timpul ăsta sfântul mucenic nu s-a oprit din cântat și din rugăciuni dar nici nu s-a repetat în rugăciune. La final i-au tăiat capul și glasul sfântului s-a stins, iar cinstitul său trup a rămas zdrobit pe pământ. La lăsarea întunericului credincioșii au strâns toate mădularele și le-au îngropat împreună cu mare cinste.