99 rachete antigrindină lansate în week-end! Am inventat ploaia artificială, dar ne ucide seceta!

 

 

* iniţial, fermierii au protestat, dar acum sunt foarte mulţumiţi de eficienţa „tirului„ * dacă în municipiul grindina a lovit din plin, în schimb mediul rural a fost ferit de un asemenea fenomen * chiar dacă grindina a fost „înlăturată” în mod artificial, seceta continuă să facă ravagii * ciudat este faptul că, deși deține tehnologia pentru a crea ploaie în mod artificial, România nu face nimic pentru a „îndulci” măcar efectele secetei * asta deși avem, de 6 ani, o Autoritate Națională pentru Creșterea Precipitațiilor (ANCP), cu 75 de salariați * „Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”

 

Grupurile de combatere de la Cotnari şi Huşi, din cadrul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor au lucrat la turaţie maximă în minivacanţa de 1 mai. În plus, cei de la Centrul Zonal Iaşi au trebuit să facă faţă unui veritabil asalt din partea fermierilor, care s-au opus vehement lansării de rachete. A trebuit multă diplomaţie şi un apel la 112 ca lucrurile să nu degenereze.

Între timp, cultivatorii şi-au reconsiderat total atitudinea, fiind extrem de mulţumiţi de eficienţa „bombardamentului”.

Conform datelor puse la dispoziţie de către domnul Dan Axinte, directorul Centrului, campania antigrindină a început joi, 30 aprilie. În acea zi, cei de la Grupul Huşi au lansat 25 rachete L (lungi) şi o rachetă S (scurtă). Vineri, 1 mai, a intrat în pâine şi Grupul Cotnari, de aici fiind lansate 7 rachete L, iar de la Huşi alte 16. Pe 2 mai au „spart norii” 13 rachete L şi 3 rachete S de la Cotnari şi 34 rachete L de la Huşi.

Până duminică, la ora 16.00, nicio lansare, dar totul la Centrul Zonal Iaşi totul este pregătit pentru a feri culturile de ravagiile grindinei.

 

Explicaţia faptului că, în timp ce zona rurală a fost ferită de ploaia cu gheaţă, iar municipiul a resimţit din plin fenomenul e foarte simplă. Din motive de securitate, aici nu se execută trageri cu rachete antigrindină.

 

„Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”

Chiar dacă grindina a fost „înlăturată” în mod artificial, seceta continuă să facă ravagii.

 

Ciudat este faptul că, deși deține tehnologia pentru a crea ploaie în mod artificial, România nu face nimic pentru a „îndulci” măcar efectele secetei. Chiar și în condițiile în care în țara noastră funcționează, de 6 ani, Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor (ANCP), un mastodont cu 75 de salariați plătiți de la bugetul de stat, nimeni nu a reușit să aducă nici măcar o picătură de ploaie peste câmpurile patriei.

Iar asta din două motive: nu sunt bani suficienți la buget, iar, pe de altă parte, nici nu s-a ajuns la un acord cu statele vecine, car nu ne dau acordul (obligatoriu în aceste condiții), temătoare ca nu cumva să le lăsăm fără precipitații.

De fapt, cei de la Autoritatea pentru Creșterea Precipitațiilor spun că au adus, experimental, ploaia, în mod artificial, în Dobrogea, în urmă cu mai bine de un an, pe o suprafață de 10 kilometri pătrați, provocând precipitații mărite de la 100 de mililitri de apă la 10 litri de apă pe metru pătrat. „Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”, a spus Gheorghe Căunei Florescu, președintele ANPC. Singura condiție ce se impune pentru a declanșa ploaia este ca pe cer să existe nori! „Am făcut deja primele experimente pentru stimularea precipitațiilor prin rachete de tipul celor antigrindină, dar cu altă încărcătură specifică, și realizarea unor echipamente pentru aviație, iar acum urmează să trecem la testarea efectivă. Practic, prin însămânțarea norilor respectivi cu iodură de argint, se obține o creștere a cantității de precipitații cu 5% până la 15%. După cum s-a observat, se întâmplă de multe ori vara să existe o densitate foarte mare de nori și nu se întâmplă nimic. Acum, în momentul în care apar acești nori, cu ajutorul avioanelor, vom împrăștia substanțele în nori, pe suprafețe foarte mari, creându-se centre de condensare suplimentară care să determine apariția ploii. Dacă zona de nori este mai redusă ca suprafață, vom putea utiliza rachetele. Având în vedere că acțiunea se va defășura pe suprafețe foarte mari, va trebui să colaborăm și să cooperăm cu țările vecine”, spunea, anul trecut, Dinu Constantinescu, directorul Electromecanica Ploieşti, operatorul sistemului naţional antigrindină și de stimulare a precipitațiilor. Iar de atunci, seceta ne-a tot afectat!

 

Însămânțarea de nori, practicată în 25 de state ale lumii

Fenomenul ploii artificiale a fost descoperit, pentru prima dată, de către Ştefania Mărăcineanu (1882 – 1944), unul dintre marii fizicieni ai Romaniei. Aceasta a reuşit să descopere procedeul cu ajutorul unor săruri radioactive şi să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii. Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinţ Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu o legendă a aviaţiei române în cel de-al Doilea Război Mondial.  Experienţa a fost un succes, Mărăcineanu fiind apoi însărcinată de guvernul francez să experimenteze „ploaia artificială” şi în Algeria, colonia franceză Africa. După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în SUA, dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică.
Aproximativ 25 de țări din întreaga lume practică însămânțarea de nori, precum Statele Unite, unde se caută ploaie în zonele de secetă, dimensiunea grindinei și cantitatea de ceață pe aeroporturi sunt reduse, Australia, Rusia, Argentina, Chile, Venezuela și China, care au fost în fruntea modificării climatului din 1987 și care în martie anul trecut au anunțat construirea unui sistem care să includă camere de combustie cu iodură de argint pe întregul platou tibetan, aproximativ 1, 6 kilometri pătrați. Această metodă nu ar fi valabilă fără prezența în acea zonă a vânturilor musonice din Asia de Sud, care au impact împotriva munților și generează actualizări care ajută componentele să ajungă în nori. Marcel FLUERARU, Daniel BACIU