Crizantemele, cinci decenii în Grădina Botanică din Iași

Flori de toamnă 2021, aşa este denumită expoziţia de flori, fructe şi seminţe organizată în secţiile exterioare şi complexul de sere ale Grădinii Botanice din Iași. Evenimentul, aflat la a 45-a ediţie, a atras încă de la deschiderea inaugurală sute de vizitatori. În secţiile exterioare şi serele Grădinii Botanice pot fi văzute dumitriţe, crizanteme, verze ornamentale, dar şi unii dintre cei mai rari şi mai scumpi ardei iuţi din lume. Colaje cu flori şi fragmente din plante presate după tehnica artei japoneze pot fi admirate la rândul lor până pe 21 noiembrie, cât durează expoziţia, zilnic, între orele 9.00 şi 17.00.  

Cu prilejul aniversării a 165 de ani de la fondarea primei grădini botanice din România, în Grădina Botanică din Iaşi sunt prezentate soiuri româneşti şi internaţionale ale genului Chrysanthemum, atât cele pentru floare tăiată (Chrysanthemum grandiflorum) care reunesc 215 varietăţi horticole cultivate în sere şi solarii, dar şi 425 de soiuri de dumitriţe sau tufănele (Chrysanthemum indicum) cultivate în exterior. „Ediţia a 45-a este dedicată aniversării a 165 de ani de la înfiinţarea Grădinii Botanice din Iaşi, prima din România. Expoziţia este deschisă până pe 21 noiembrie. Sub genericul Flori de toamnă sunt expuse 425 de soiuri de crizanteme, unele fiind soiuri internaţionale, altele sunt soiuri româneşti. În cadrul acestei ediţii sunt prezentate două noi soiuri de crizanteme care au fost create în cadrul activităţii de cercetare din ultimii 4 ani. Aceasta este o activitate minuţioasă de ameliorare şi realizată de dr biolog Ana Cojocariu, coordonatorul secţiei de crizanteme”, a spus Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice din Iaşi.  

 „Promisiunea vieţii”, în Grădina Botanică

În această perioadă în Botanică sunt expuse şi 25 de specii ale genului Chrysanthemum, atât din flora spontană a diferitelor continente, cât şi soiuri decorative prin flori sau frunze, anuale sau perene. Speciile menţinute în colecţie reprezintă o bază pentru înţelegerea evoluţiei genului de-a lungul timpului, prin evidenţierea originii dar şi a nivelului la care a ajuns crizantema prin practicile horticole de ameliorare şi de creare a soiurilor cu valoare decorativă.

Cultura crizantemei în Grădina Botanică din Iaşi este practicată de cinci decenii, aici fiind create noi soiuri care au o deosebită valoare ştiinţifică şi decorativă. „În cadrul colecţiei preocupările au fost de a îmbogăţi colecţia nu atât doar cu soiuri internaţionale cât şi cu soiuri care sunt create aici la noi în instituţie. cum ar fi preocupările legate de tehnici de ameliorare a crizantemelor. Astfel, în ultimii 4 ani prin aceste tehnici de ameliorare am practicat pentru început polenizarea încrucişată între anumite specii de crizantemă. Am obţinut până acum cinci tipuri diferite de inflorescenţe, din care două se pot vedea de anul acesta în cadrul Expoziţiei Flori de toamnă, restul de trei fiind soiuri mai târzii. Am încercat să selectăm plantele cu mare rezistenţă la boli şi dăunători, pentru că şi aceasta este o mare problemă, iar în ceea ce priveşte inflorescenţa am obţinut două tipuri de inflorescenţă, de tip anemonă, respectiv simplă şi dublă”, a spus Ana Cojocariu, coordonatorul colecţiei de crizanteme.

Soiurile obţinute şi testate în cadrul Grădinii Botanice excelează prin calitate, productivitate şi rezistenţă biologică superioară. Ele sunt remarcate pentru culoarea care variază de la galben auriu până la roşu şi cărămiziu, şi tipul de inflorescenţă. „Culorile obţinute, având în vedere că genitorii parentali sunt un soi de culoare galbenă de tip anemonă, şi un soi de culoare roşie cărămizie, virează tot către acestă gamă. Sunt trei soiuri, dar de culoare mult mai intens, şi două soiuri de culoare cărămiziei şi roşu”, a spus Ana Cojocariu, coordonatorul colecţiei de crizanteme.

În această expoziţie de toamnă un rol important este acordat tufănelelor şi dumitriţelor tradiţionale, întâlnite de obicei în gospodăriile ţărăneşti. 

În cadrul expoziţiei, sunt expuse fructe şi seminţe de la specii de plante cultivate în spaţiile exterioare şi în serele Grădinii Botanice.

Sub genericul „Promisiunea vieţii”, această expoziţie invită publicul să exploreze rolul biologic al seminţelor şi semnificaţia acestora pentru diferite culturi. Colecţia de ardei iuţi decorativi reuneşte 10 specii şi subspecii ale genului Capsicum, dar şi specii sălbatice.

Sute de soiuri exotice

Vizitatorii pot admira şi 130 de soiuri şi hibrizi, dintre care 13 taxoni nou introduşi în colecţie, unul dintre aceştia, chinense Aji Charapita, fiind considerat cel mai scump ardei iute din lume. Un kilogram costă între 11.000 și 25.000 dolari. Într-un kilogram intră  aproximativ 75.000 de fructe, iuţeala lor fiind una medie. Aceşti ardei iuţi sunt extrem de apreciaţi pentru aroma deosebită de citrice ce le conferă un gust unic, fiind un condiment de bază al multor preparate culinare peruane. De asemenea, primele trei cele mai iuţi soiuri de ardei din lume sunt expuse într-o zonă special amenajată a Grădinii Botanice.

În serele Grădinii Botanice peste 200 de soiuri de dovleci decorativi sunt expuse într-un spaţiu tradiţional inedit. Vizitatorii pot admira dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă şi tărtăcuţa şarpe, tigve, bureţi vegetali, castraveţi teposi africani şi mexicani, insulina vegetală sau castravetele amar, specii originare din America de Sud, Africa sau Asia.

În spaţiile exterioare sunt expuse forme topiare vegetale şi colecţia de varză decorativă care reuneşte 76 de astfel de exponate. Sunt expuşi pentru prima dată opt hibrizi ornamentali şi 13 hibrizi cu valoare alimentară.

În Expoziţia de toamnă din acest an, vizitatorii Grădinii Botanice pot admira colaje cu flori şi fragmente din plante presate, inspirate din artă de origine japoneză intitulată „Oshibana”. Colecţia de colaje cu flori şi fragmente din plante presate, inspirate din arta japoneză este expusă de biologul principal dr. Ana Cojocariu, coordonatorul colecţiei de crizanteme. „În japoneză, Oshibana înseamna flori presate. Tehnica de colaje cu flori şi fragmente din plante presate datează ca artă din secolul al XVI-lea, când războinicii samurai din Japonia au dezvoltat Oshibana ca una dintre disciplinele lor principale, cu scopul de a exersa şi de a întări armonia cu natura, răbdarea şi puterea de concentrare. În mod similar, pe măsură ce botaniştii din Europa au început colectarea şi conservarea sistematică a diferitelor specii de plante s-au dezvoltat diverse forme de artă cu materiale vegetale presate, în special în perioada victoriană. Această artă cuprinde mai multe etape, începând cu alegerea materialului vegetal, presarea corespunzătoare, până la realizarea lucrării finale”, spune Ana Cojocariu, coordonatorul colecţiei de crizanteme.

Preţul unui bilet este de 15 lei, dar pentru grupurile organizate biletul costă 8 lei. Fotografiatul este liber. Laura RADU