Cum arde la buzunare lipsa colectării selective în România. De vină este toată lumea, iar penalitățile sunt uriașe

Indiferența și slaba gestionare a deșeurilor costă scump. România este repetentă la colectarea selectivă a deșeurilor, din perspectiva normelor europene, mai ales în mediul rural. Neîndeplinirea cerințelor UE arde grav la buzunare primăriile și în unele cazuri operatorii de salubritate.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România și-a asumat o țintă clară privind colectarea selectivă a deșeurilor. Practic, la anumite intervale de timp, prin reciclare, cantitatea de gunoi trebuie redusă drastic, tocmai pentru a diminua efectele deșeurilor asupra mediului. Astfel, gunoiul menajer trebuie separat de pet-uri, sticle și alte resurse reciclabile. De la teorie la practică este însă o cale lungă.

Conform datelor Eurostat, România este codașă la nivelul Uniunii Eurpopene privind colectarea selectivă a gunoiului. Targetul impus României de UE privind rata de reciclare este de 70% din 2025. Țara noastră abia atingea, în 2023, pragul de 13-14%.

Cea mai gravă situație este în mediul rural, acolo unde aproape nimeni nu respectă principiile, foarte simple, de altfel, ale colectării selective. La lipsa de informare și indiferența localnicilor se adaugă de multe ori și indiferența autorităților sau lipsa gestionării eficiente a platformelor de colectare a deșeurilor. Eșecul repetat al colectării selective, se dovedește a fi deosebit de costisitor pentru primăriile de la țară.

”Problema asta cu gunoiul ne arde de nu ne vedem„

În județul Botoșani sunt 71 de comune. În majoritatea lor există probleme privind colectarea selectivă a deșeurilor. Și asta în condițiile în care minimul de infrastructură a fost asigurat. Mai precis, în urmă cu aproximativ 11 ani, la nivelul Consiliului Județean, a fost elaborat un Plan Integrat de Management al Deșeurilor, tocmai pentru a încerca atingerea targeturilor impuse de Uniunea Europeană.

În mod concret, toate satele și orașele au fost dotate cu rampe pentru deșeuri, unde au fost aduse containere de culori diferite, speciale pentru categorii separate de deșeuri. Situația era departe de a fi rezolvată. Sătenii, în multe situații fără a fi informați corespunzător, aruncau gunoiul cum le venea la îndemână. Adică de-a valma, gunoi menajer la PET-uri, baterii și sticle la gunoi menajer și așa mai departe. Așa s-a ajuns la situația în care rata de reciclare este dezastruoasă. Iar primăriile plătesc scump pentru asta.

Edilul din Stăuceni, de exemplu, spune că anual penalitățile către Administrația Fondului de Mediu pot ajunge și la 30.000 de euro, pentru neîndeplinirea indicatorilor privind cantitatea de deșeuri.

„Pentru neselectare, comunele plătesc. De exemplu, noi plătim în jur de 10.000 - 12.000 de euro taxă pentru că nu reușim să selectăm gunoiul pentru fiecare comunitate. Problema asta cu gunoiul ne arde de nu ne vedem”, spune Cozmin Epuraș, primarul din Stăuceni.

Este vorba despre faptul că în fiecare an unitățile administrativ-teritoriale trebuie să reducă cantitatea de deșeuri, trimisă către depozitele județene, tocmai prin selectarea celor reciclabile. Diferența dintre targetul impus și cantitatea colectată de deșeuri, se impută primăriilor.

„Vă dați seama că deșeurile menajere sunt mult mai grele. Să zicem, în jur de cinci kilograme o pungă de gunoi”, spun reprezentanții A.D.I. Ecoprocess.

Pe lângă penalitățile care rezultă din lipsa de colectare selectivă, mai sunt și amenzile de la Garda de Mediu, atunci când deșeurile sunt aruncate la întâmplare în rampă, dar mai ales în jurul ei. La Todireni, Primăria a fost amendată cu 70.000 de lei, în 2023, pentru depozitarea defectuoasă a gunoaielor.

„Toți cetățenii știu că există platforme unde pot duce gunoiul menajer, dar mai sunt care nu respectă acest lucru și aruncă în locuri nepotrivite. Ca să-l poți amenda trebuie să-l și prinzi”, spune Petru Toma, primarul din Todireni.

Vina este a tuturor

De vină pentru această situație sunt de vină aproape toți, de la cetățeni și până la autorități. Autoritățile centrale spun că sunt investiții mari în gestionarea deșeurilor, dar că acestea nu sunt utilizate.

,i>„Deja s-au investit foarte mulţi bani în infrastructura de sortare, care de multe ori zace nefolosită, s-au investit foarte mulţi bani în infrastructura de tratare deşeuri biodegradabile, spre exemplu, acele unităţi de compostare care de multe ori zac nefolosite”, preciza, într-o conferință de presă anul trecut, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

De multe ori, autoritățile locale nu cer suficient tomberoane în rampă sau nu folosesc acele unități de compostare.