După secole de nepăsare, Biserica lui Cujbă va fi restaurată

Nu este o noutate faptul că românii nu știu să prețuiască lucrurile, iar monumentele lăsate în paragină dovedesc, de la sine, lucrul acesta. În categoria monumentelor-ruină se încadrează și „Biserica lui Cujbă”, un lăcaș de cult ce datează din anul 1609, în localitatea Poiana cu Cetate, comuna Grajduri, la doar câțiva km de municipiul Iași. Biserica a fost ctitorită de boierul Ionașcu Cujbă, mare vornic al Țării de Sus, de aici și denumirea acesteia. 

„Biserica lui Cujbă” este una dintre cele mai vechi construcții istorice din România, iar localnicii spun că ultima slujbă săvârșită în incinta acesteia a fost în urmă cu peste 140 de ani. Nimeni nu știe motivul pentru care monumentul a fost părăsit și de ce oamenii acestei localități au fost lăsați de izbeliște, neavând o altă biserică. Timp de câteva decenii, credincioșii din Poiana cu Cetate erau nevoiți să facă naveta, pe jos, prin pădure, către biserica din satul învecinat, asta dacă doreau să participe la slujbele de duminică sau la cele de sărbători. Bătrânul Lazăr ne-a povestit că, încă de când era el copil, lumea se chinuia și mergea la biserica din satul vecin, dar mai rar pentru că este vorba de o distanță de aproape 7 km, neavând la dispoziție un mijloc de transport. „Până să vină părintele ăsta tânăr, până să se facă biserica asta mică, improvizată, oamenii mergeau la Slobozâi. De exemplu, de Paște, mergeau acolo, pe jos, prin pădure, pe lângă stejarul ăla bătrân de 400 de ani și așa mergeau. Fie că era cald sau frig, prin ger. Așa mergeau părinții mei”, ne-a mărturisit bătrânul, care este revoltat de faptul că, ani de zile, satul nu a avut parte de un preot sau o biserică unde să își poată îngriji sufletele.

În sfârșit, după aceste timpuri grele, localnicii se pot bucura de faptul că Dănuț Lazăr, preotul tânăr venit în parohie, s-a hotărât să restaureze monumentul, luptându-se timp de doi ani pentru a reuși să obțină actul de proprietate de la Primăria comunei Grajduri. Timp de alți aproape doi ani, managerul de proiect Cristian Matachi a realizat documentația, aceasta constând în expertiză, cercetare arheologică și studiu geotehnic. După nenumărate ședințe la Comisia de Monumente Istorice Iași s-a hotărât că biserica poată fi reabilitată, cu acoperișul din lemn, iar pentru a valorifica construcția se va amplasa un element din sticlă prin care se va putea face distincția între zidurile vechi și acoperiș. Costurile documentației au ajuns la suma de 100 de mii de lei, și vor putea fi acoperite cu sprijinul Comisiei de Cultură Iași. Momentan sunt așteptate noile finanțări de la Uniunea Europeană, deoarece costurile reabilitării sunt estimate la aproximativ un milion de euro.

Din fericire, lucrurile încep să se închege, iar ceea ce, în urmă cu puțină vreme părea imposibil a devenit deja realitate - „Biserica lui Cujbă” va dăinui peste veacuri.

Despre satul Poiana cu Cetate, unde a fost construit monumentul ecleziastic pentru prima dată se vorbește într-un document de la Ștefan cel Mare, din 7 octombrie 1503, când marele domn al Moldovei, prezentând hotarul Mănăstirii Dobrovăț și a celor 5 sate, pe care tocmai le cumpărase de la boierul Crîstina, vorbește și de poiana Poiana Cetății. Aceeași poiană, dar cu numele de Poiana cu Cetate, este prezentă și într-un document de la 12 noiembrie 1628, emis de Mitropolitul Sucevei, Anastasie, prin care se întărea Mănăstirii Bârnova și jumătate din această poiană, poiană cu fâneață, cumpărată de la Marica, fiica Chirenei, o strănepoată a vornicului Duma Negru, care avuse o cetate în zonă. Proprietatea avea să fie întărită în același an și de domnul Moldovei, Miron Barnovschi. Gabriela RUSU