Ieşenii, speriaţi de arta contemporană

Nici bine nu a început Luna Sculptorilor Români la Iași, că au și apărut  controversele. Două lucrări ale renumitului artist Costin Ioniță au făcut vâlvă printre ieșeni. O „Hidră” de dimensiuni impresionante, poziționată în fața grupului statuar al celor opt voievozi din zona Casei de Cultură a Studenților a creat intriga, la fel și o lucrare care înfățișează doi medici îmbrăcați în combinezoane, stând pe o bancă de pe strada Lăpuşneanu

Câteva zeci de lucrări ale renumitului artist Costin Ioniță se află la Iași, atât în galerii și muzee, cât și în spații neconvenționale, în aer liber.

Acesta este unul dintre invitații speciali ai ediției de anul acesta a Lunii Sculptorilor Români. Două dintre lucrările sale  au stârnit însă vii controverse.

Hidra a acoperit inițial statuile voievozilor

Primele discuții aprinse în spațiul public au apărut din cauza lucrării intitulate „Hidra”. Aceasta îl reprezintă pe Lenin decapitat, iar în loc de cap sunt șapte tentacule cu câte un trandafir în capăt și, spune artistul, este o reprezentare a clasei politice de după revoluție.

Locul unde a fost pusă inițial a stârnit revolta, aceasta a fost amplasată chiar în fața grupului statuar cu cei opt voievozi de lângă Palatul Copiilor din Iași. „Arta contemporană trebuie să pună niște întrebări și să ridice niște probleme. Mai ales în contextul în care trăim într-o lume unde există manipulare de toate părțile, cred ca artiștii trebuie să își spună și ei punctul de vedere. Privind cele două lucrări, cea cu Hidra face parte a unui proiect, 1990, care presupunea amplasarea temporară de statui pe soclul rămas liber după ce s-a dat jos statuia lui Lenin din Piața Presei Libere din București. Este o reprezentare a clasei politice românești de după Revoluție. Ideea era că Lenin a fost decapitat, iar din trupul decapitat au crescut șapte trandafiri care sunt simbolul cel mai elocvent al politicii românești. În principiu, clasa politică avea aceeași bază, aceeași oameni, lucrarea tratează și lipsa de verticalitate a clasei politice post decembriste în care monstrul ăsta, Hidra cu șapte capete e un lucru pe care nu îl mai poți înfrânge - tai un cap și răsar șapte. Adică, indiferent pe cine schimbi de la guvernare, lucrurile rămân ca înainte”, a explicat Costin Ioniță.

Mesaje de amenințare pentru autorul „Hidrei”

„Ce trandafiri? Din gâtul ăsta ies şerpi. Nu are cum să fie flori, Doamne Apără şi ne păzeşte de aşa ceva! Arătarea asta trebuie distrusă. Am avut coşmaruri din cauza ei. Nu am putut să dorm azi noapte. Mă cutremură aşa ceva”, spune o tânără.

„Nu au mai găsit alt loc? Am venit cu nepoții aici, s-au speriat, asta e și monument istoric. Am făcut o solicitare la primărie să le ia, nu se poate așa ceva”, a spus un alt trecător.

Cum lucrurile s-au inflamat rapid mai ales în mediul online, după scurt timp „Hidra” a fost mutată de la grupul statuar care este și monument istoric, dar doar la câțiva metri distanță.

Artistul nu a scăpat de criticile dure venite din partea ieşenilor, care, ce e drept, nu prea ştiu ce e arta contemporană. Unii dintre ei au trecut chiar la ameninţări şi au încercat să strice opera de artă. „Au făcut referire că sunt satanist, că sunt mason, că vreau să stric imaginea voievozilor. Am primit foarte multe mesaje de ameninţare, mă rog, chestii injurioase”, spune Costin Ioniţă.

El crede că a rtiştii se confruntă cu aceleaşi probleme, indiferent din ţara din care provin, deoarece societăţile au , în general, cam aceleaşi cutume, dar „în funcţie de proprii demoni cu care se confruntă”. „Cred că trebuie să ne punem întrebarea vrea să ne spună ceva lucrarea asta? În general, arta contemporană vrea să transmită un mesaj, nu doar să ocupe un spaţiu public. Dar ţine de educaţia fiecăruia, de cultura generală, de educaţia vizuală, de referinţele pe care le poate accesa sau nu, de propriul background. Cred că important e ca o lucrare expusă în spaţiul public, şi e lucrare de artă contemporană, important este să intrige. În momentul în care eşti intrigat începi să cauţi. Poate nu înţelegi despre ce e vorba, dar cauţi artistul, cauţi referinţe despre el sau acea lucrare, mai ales dacă aceasta a mai fost expusă şi s-a mai vorbit despre ea”, a spus Costin Ioniţă.

Altă lucrare, aceleași reacții

Nu departe de acest loc, pe strada Lăpuşneanu, o altă lucrare a lui Costin Ioniță – „Omagiu”, trezește fiori reci celor care trec prin zonă. O lucrare care înfățișează doi medici obosiți, îmbrăcați în combinezoane, din „epoca” COVID, a întors toate privirile. „Mi se pare deosebită. Mâinile sunt deosebite, parcă ar fi de chirurgi. Sunt atât de reali.  Mă înfioară, dar este frumos. A fost trist în acea perioadă, dar am supraviețuit. Sora mea lucra în chirurgie la ATI, a fost foarte trist, nici nu vreau să îmi amintesc. Îmi vine să plâng”, a spus o ieșeancă. „Lucrarea a fost concepută ca un omagiu adus medicilor de la terapie intensivă pentru ce sacrificii au făcut în perioada pandemiei. Au suferit, s-au sacrificat și mulți au avut și probleme. Asta era ideea, să arăți doi medici epuizați care se odihnesc pe o băncuță simplă de lemn care reprezenta situația spitalelor din România, un omagiu adus unor eroi”, a spus Costin Ioniță.

În ciuda reacţiilor dure, sculptorul Costin Ioniţă se declară a fi impresionat de creaţiile expuse în cadrul evenimentului Luna sculptorilor. „Am fost extrem de impresionat. Ceea ce au făcut organizatorii aici, la Iaşi, de la Vladen Babinevschi până la Uniunea Artiştilor Plastici din Iaşi, este fenomenal. Nu exagerez deloc atunci când spun asta, pentru că e un eveniment care rivalizează fără probleme cu alte festivaluri care se fac, spre exemplu, în Suedia, în Olanda. Nu văd nicio diferenţă”, spune artistul.

Organizatorii și curatorii spun ca operele și-au atins scopul

Curatorul expoziției lui Costin Ioniță susține ca și aceste controverse fac parte din fenomenul artei contemporane. „Orice formă de publicitate, chiar și cea negativă, tot publicitate este. De altfel artistul nostru este unul dintre cei patru invitați speciali ai Lunii Sculptorilor Români de la Iasi, deci e un nume de marcă, un artist care are și cele mai multe exponate acum la Iași, a dat curs invitației și e cunoscut în lumea artei.  Una dintre lucrările care a dat naștere la controverse este cea cu cei doi medici, în combinezoane, făcuți din rășină, în mărime naturală și cu toate ingredientele unei reproduceri fidele a anatomiei umane, e așa cum declară artistul - un omagiu adus efortului colectiv de a ne apăra în pandemie, cei doi medici care sunt osteniți și își apleacă trupul și capul. Sunt de fapt o expresie a muncii. A stârni controverse, ține de fapt de modul în care pandemia e percepută de societatea noastră. Știm ca au fost restricții care multe vreme au fost considerate de mulți exagerate. Unii oameni au spus ca s-au speriat că vin după ei să îi pună în țarc, să îi vaccineze sau izoleze. Este de înțeles. Ca lucrare de artă e o replică la o realitate contemporană. E ceva firesc și dacă are impact, cu atât mai bine. Nu mai e vorba doar de frumos în arta contemporană, e și despre șocant. Hidra este o replică la o lucrare celebră care i-a poluat pe bucureștenii care treceau pe lângă  Casa Presei în capitala, un Lenin dărâmat la revoluție. Hidra care iese acum din Lenin este actuală și contemporană. Să ne gândim cum am progresat social și politic în ultimii 30 de ani. Iată că se exprimă artistul prin arta sa”, a explicat prof. dr. Ioan Răducea, curator.

Locurile și lucrările au fost atent gândite, spun organizatorii.

„A fost o echipă întreagă de critici și curatori care s-au ocupat și de alegerea autorilor, dar și a lucrărilor.  Multe dintre lucrări sunt foarte frumoase pentru publicul larg, dar mai sunt și lucrări care poate nu sunt atât de atractive ochilor trecătorilor, dar până la urmă despre asta este vorba în artă. Arta poate stârni controverse, mai ales cea contemporană. Până la urmă, e vorba de ochiul fiecăruia”, a explicat Gheorghiță Rusu Persic, organizator.

Cele 350 de lucrări vor rămâne la Iași până la jumătatea lunii martie și valorează peste un milion de euro.

Până pe 19 martie, la Iaşi se desfăşoară cel mai amplu proiect organizat la nive naţional, dedicat sculpturii contemporane autohtone „Luna scultorilor români”.

La cea de-a patra ediţie sunt expuse lucrări ale unor artişti de referinţă precum Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Richard Hette, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Iancuț, Dan Covătarul, Gheorghe Adoc, Gabriela Adoc, Rădulescu Gir, Boris Caragea, Cornel Medrea, Gheorghe Munteanu, Felix Aftene, Iftimie Bârleanu, Gheorghiță Brădățanu, Constantin Crengăniș, Vladlen Babcinețchi, Alin Neacșu, Leontin Păun, Lucian Smău, sau Sorin Purcaru. Totodată lucrări din patrimoniul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, specializarea sculptură, al Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, sau al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași, pot fi admirate atât la interiorul cât și la exteriorul clădirii. Laura RADU, Maria STANCU