Puterea carității. Lumină în viața copiilor cu dizabilități

În inima Iașului, departe de zgomotul și agitația urbană, se află un centru special dedicat copiilor cu dizabilități - Fundația „Star of Hope”. Aici, zidurile colorate și râsetele copioase răsună în fiecare colț, desenând un peisaj al speranței și al bucuriei pure.
Antonia, o copilă cu ochi în care se oglindesc îngerii, este o adevărată luptătoare. Micuța s-a născut prematur și a fost abandonată de mamă imediat după ce a văzut lumina soarelui și gustat din primele dezamăgiri, fără să știe. Norocul ei a fost bunica maternă, care i-a oferit un cămin și dragoste necondiționată.
În ciuda provocărilor, zâmbetul ei strălucitor este o dovadă a rezilienței umane.
Cu toate provocările pe care le-a avut de înfruntat, Antonia a continuat să lupte și să se dezvolte. Ea a fost diagnosticată cu sindromul RETT, întârziere în dezvoltarea psihică și crize de epilepsie. Dar Antonia nu s-a dat bătută. Cu ajutorul Fundației Star Of Hope și a ședințelor de kinetoterapie, a făcut progrese incredibile. „La început, Antonia nu putea sta nici măcar în șezut. Acum, datorită kinetoterapiei constante, ea poate merge de-a bușilea, ajutată, se poate ridica, merge lateral cu sprijin maxim și stă pentru câteva secunde în picioare. Realizările sunt uluitoare și ne umplu de mândrie și speranță”, spun terapeuții de la Fundația „Star of Hope”, în grija căreia se află. .
Dar Antonia are nevoie de ajutorul tuturor pentru a putea merge. Fiecare zi în care kinetoterapia întârzie poate aduce regres în progresele ei. Haideți să fim alături de ea în această luptă și să o susținem să meargă mai departe pe drumul ei spre recuperare și dezvoltare. Orice contribuție este binevenită și poate face o diferență semnificativă în viața ei. O putem ajuta cumpărând unul dintre tablourile oferite de doi artiști plastici consacrați – Eugen Mircea și fiul său, Codrin Mircea.
Eugen Mircea a oferit, în beneficul acestor copii, o imagine a Mănăstirii Golia. Este unul dintre cei mai prestigioși acuareliști români contemporani. A doua lucrare aparține lui Codrin Mircea, care a ales să ofere o imagine a Palatului Culturii. Pictura lui Codrin este, așa cum spunea și criticul de artă V. Ciucă, „o artă psihologic profundă. Tipul său de comunicare este deloc al unei menajante directități. Văd în artist un lucid care nu se menajează de dragul de a aduce aplauze complezente, ci vorbește despre universul controversabil al ființei care se caută continuu și nu se regăsește niciodată”. La fel ca fiecare dintre noi! Regăsirea vine din gesturi mărunte, cum ar fi un ajutor oferit acestor copii cu care soarta nu a fost deloc miloasă, dar noi putem fi blânzi!
Maura ANGHEL