DNA va ataca pe căi extraordinare toate soluțiile de încetare a proceselor închise pe fondul deciziilor CCR legate de prescripția specială

Surse judiciare afirmă că procurorii de ședință ai DNA vor introduce căi extraordinare de atac în toate dosarele în care s-au dictat soluții definitive de încetare a proceselor penale, ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția specială, și că va solicita în aceste dosare soluții de condamnare a celor judecați.
Concret, explică sursele citate, urmare deciziei regulatorii a CJUE procurorii judiciariști au acum posibilitatea legală de a continua lupta în justiție pentru tragere la răspundere penală și stabilirea unor pedepse legale față de toți inculpații deferiți justiției de către Direcție.

 

Este de amintit că personaje precum Elena Udrea, Ioana Băsescu sau alte nume grele din viața publică au beneficiat pe deplin de efectele deciziei CCR privind termenul de prescripție specială.

 

Astfel, cele două au scăpat temporar de pedepse inițiale de opt și respectiv cinci ani de închisoare cu executare în dosarul campaniei lui Traian Băsescu din 2009.

 

Cel mai recent caz de încetare a unui proces penal pe fondul deciziilor CCR este al judecătoarei Corina Jianu de la Constanța, condamnată inițial la șapte ani de închisoare cu executare, în cazul cărei ICCJ a stabilit, definitiv încetarea, pe motivul intervenirii prescripției faptelor.

Acum, explică sursele citate, anchetatorii DNA vor introduce căi extraordinare de atac prin care să solicite rejudecare acestor dosare în fazele de apel și stabilirea unor pedepse.

Căi extraordinare pentru corupții României
Căile extraordinare de atac sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală și pot fi introduse de către părțile din dosarul penal numai după rămânerea definitivă a unei decizii.

Astfel procurorii DNA pot ataca deciziile definitive de încetare a proceselor penale în dosarele Direcției prin revizuire, contestație în anulare sau recurs în casație.

Fiecare dintre cele trei forme extraordinare de atac are o plajă îngustă de motive pentru care poate fi uzitată, astfel că forma de atac de la un dosar la altul poate fi diferită.

Motivele variază în cazul acestor căi extraordinare de atac de la aspecte procedurale, vicii de procedură ce se pot strecura pe parcursul cercetării judecătorești, vicii în asigurarea apărării sau citării, dar și motive de fond, detalii noi, necunoscute anterior deciziei definitive stabilite într-un proces penal.

DNA la rampă...
Conducerea Direcției Naționale Anticorupție transmite, printr-un comunicat de presă, că salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe tema prescripției răspunderii penale și apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată.
„Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție”, precizează procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Potrivit șefului DNA, această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției.

Voineag afirmă că hotărârea CJUE lămurește și soarta dosarelor de corupție
De asemenea, șeful DNA susține că CJUE a „legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene”.

Aparent, Voineag lasă să se înțeleagă că DNA va adopta o interpretare extensivă a hotărârii CJUE, considerând că aceasta permite neaplicarea deciziilor CCR și ÎCCJ referitoare la prescripție și în dosarele de corupție, nu doar în cele cu fraude cu fonduri europene. Afirmația echivocă a șefului DNA ar putea însemna însă și că hotărârea CJUE clarifică doar faptul că în dosarele de corupție se aplică deciziile CCR și ÎCCJ cu privire la prescripție.

„De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a mai declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Hotărârea CJUE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat luni, 24 iulie, hotărârea menită să arate dacă judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la întreruperea prescripției răspunderii penale. De hotărârea CJUE atârnă soarta a mii de dosare în care, potrivit normelor naționale în vigoare, trebuie dispusă încetarea procesului penal ca urmare a prescrierii faptelor. CJUE a stabilit că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile CCR și ÎCCJ doar atunci când la mijloc ar fi o afectare gravă a intereselor financiare ale Uniunii  Europene. DETALII AICI!