Păcatele candidaţilor la Preşedinţie

 

* după ce a fost analizată integritatea candidaţilor propuşi de principalele partide pentru alegerile prezidenţiale, s-a constatat că 7 dintre aceştia sunt în zona roşie * sunt prezentate informaţii pe care partidele nu ar dori ca cetăţenii să le afle şi care sunt pierdute în timp sau în sute de surse diferite (penali, traseişti, incompatibili, inamici ai justiţiei independente şi ai statului de drept etc.)

Votul informat este fundamental pentru democraţie. Nu înseamnă, însă, că cetăţenii trebuie să devină enciclopedii de politici publice sau de biografii ale candidaţilor şi nici că emoţiile, simbolurile sau personalitatea candidaţilor nu ar trebui să ne intereseze.

Alegerile prezidenţiale, în cadrul cărora se va alege viitorul preşedinte al României, au loc în data de 10 noiembrie 2019. Dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să obţină peste 50% dintre voturile alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente, pe data de 24 noiembrie 2019 se va organiza al doilea tur de scrutin.

Lista candidaţilor la alegerile prezidenţiale 2019

Klaus Iohannis (susţinut de PNL, preşedintele în exerciţiu); Viorica Dăncilă (PSD); Mircea Diaconu (susţinut de PRO România şi ALDE); Dan Barna (Alianţa USR-PLUS); Theodor Paleologu (PMP); Kelemen Hunor (UDMR); Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal); Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională); Viorel Cataramă (Dreapta Liberală); John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română); Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie); Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc); Alexandru Cumpănaşu (candidat independent); Bogdan Stanoevici (candidat independent).

Oferta de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale de duminică conţine şi nume implicate în controverse, fie în justiţie, fie în afaceri sau viaţa profesională.

Astfel, potrivit Societăţii Academice din România (SAR), fondatorul proiectului România Curată, 7 dintre candidaţii la prezidenţiale sunt în zona roşie, cu notabile probleme de integritate pe baza criteriilor lor, iar ceilalţi 7 intră în categoria candidaţilor cu menţiuni de integritate.

Klaus Iohannis, candidatul PNL, nu este investigat de niciun organ al statului datorită imunităţii de care se bucură ca preşedinte, dar faptele sale nu corespund cu poziţionarea sa ca principal candidat promotor al justiţiei şi integrităţii, după cum arată România Curată.

Theodor Paleologu, candidat al PMP, este traseist. A fost membru PNL, PD-L şi Mişcarea Populară, înainte de a se înapoia în PNL, de unde a fost eliminat în urma susţinerii sale pentru Nicuşor Dan. Paleologu a fost în anturajul Elenei Udrea.

Dan Barna, candidatul USR-PLUS, nu are un profil care să justifice poziţionarea sa drept campion al unei clasei politice noi şi integre, potrivit celor de la SAR.

Viorica Dăncilă, candidata PSD, a crescut bugetele SRI şi SIE fără o motivaţie clară şi a numit un fost director SRI guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Fiul său este consilier al preşedintelui Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, fost secretar general al Guvernului.

Alexandru Cumpănaşu, candidat independent, este un apropiat al instituţiilor de forţă pe care le pretinde acum că le demască şi un profitor de pe urma acestora. Deşi nu are nici studii de licenţă, a predat la SNSPA şi a lucrat la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării (UEFISCDI). A semnat că are studii superioare, ceea ce reprezintă un fals. Ţine prelegeri atât la Academia Naţională de Informaţii, cât şi la Colegiul Naţional de Afaceri Interne al Academiei de Poliţie.

Ninel Peia, candidat PNR, este traseist, bifând următoarele partide: PER, PC, PD. Acum conduce Partidul Neamului Românesc, pe care l-a fondat şi care are în conducere 3 generali în rezervă. Este absolvent al Academiei Naţionale de Informaţii (2011), dar şi al Colegiului Naţional de Apărare (2008) al Academiei Militare Carol. A depus în Parlament un proiect de lege care propunea ca predarea educaţiei sexuale fără acordul scris al părinţilor să fie pedepsită cu închisoarea, motivând că „în şcolile copiilor noştri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT şi sexualitatea deviantă”.

De asemenea, potrivit proiectului România Curată, nu doar că a susţinut activ Referendumul pentru familie, dar a declarat că va convoca unul nou dacă va ajunge preşedinte.

Are multiple declaraţii homofobe şi xenofobe emise în spaţiul public.

Viorel Cataramă, candidat Dreapta Liberală, a recunoscut public că şi-a făcut primii bani după Revoluţie profitând de relaţiile pe care şi le-a format în perioada în care a lucrat în domeniul comerţului exterior (unde Securitatea controla totul), precum şi de legislatia fiscală problematică de la începutul anilor 1990 ce favoriza specula financiară. De-a lungul vremii, a fost anchetat pentru mai multe probleme (precum dosarul SAFI), dar nu a fost niciodată condamnat definitiv.

Menţiuni de integritate (7 candidaţi)

Cătălin Ivan (ADN), a susţinut Referendumul pentru familie. A luptat contra lui Liviu Dragnea până la excluderea sa din PSD, potrivit SAR.

Sebastian-Constantin Popescu, Partidul Noua Românie, nu a menţionat absolut nimic nici în declaraţia de avere, nici în cea de interese. Asta înseamna că el nu are nicio proprietate, niciun cont bancar, nicio formă de venit, nu este membru al niciunei organizaţii în afară de Partidul Noua Românie al cărei preşedinte este.

Potrivit propriilor declaraţii, el a fost proprietarul a 2 site-uri de ştiri online, exclusivnews.ro şi recentnews.ro, pe care le-a cedat unui coleg de partid înainte de a-şi anunţa candidatura la alegerile prezidenţiale. Tot în anul 2018 decide să renunţe şi la orice cont bancar în nume propriu. Partidul e asociat cu persoane cu condamnări pentru activitate informatică ilegală şi fake news.

John Ion Banu, Partidul Naţiunea Română, a declarat în 2016 pentru Adevărul că este în favoarea reintroducerii pedepsei cu moartea.

Mircea Diaconu, independent susţinut de ALDE şi Pro-România, a fost definitiv achitat de ÎCCJ pentru o situaţie din anul 2007, când fusese acuzat că şi-a favorizat soţia, actriţă la teatrul unde era director.

S-a aflat în incompatibilitate în perioada în care a ocupat atât demnitatea de senator, cât şi funcţia de director al Teatrului Nottara, conform deciziei Curţii de Apel Bucureşti. Diaconu a fost un critic al lui Traian Băsescu şi a susţinut că acesta a fost motivul campaniei ANI contra sa.

Kelemen Hunor, candidatul UDMR, o angajează, conform declaraţiei de avere, pe soţia sa la UDMR, formaţiune condusă chiar de el.

Ramona Ioana Bruynseels, n. 1980, Partidul Puterii Umaniste, şi-a început cariera publică drept consilier juridic la Direcţia Juridică a Ministerului Apărării Naţionale, ulterior absolvind, printre altele, şi Academia de Înalte Studii Militare din cadrul Colegiului Naţional de Apărare (UNAp), conform CV-ului.
Bogdan Stanoevici, candidat independent, a fost susţinător al exploatării miniere de la Roşia Montană, dar şi unul dintre responsabilii scandalului votului din diaspora ca ministru al Românilor de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Florentina SANDU