Prin ce schimbări trece organismul când se apropie de moarte

Moartea poate surveni în multe forme. Poate că este vorba despre un proces îndelungat, în care persoana respectivă suferă de o formă de cancer care evoluează în timp. Poate că este vorba despre un accident, un infarct sau un atac cerebral și decesul survine brusc.

 

Decesul este precedat de diverse semnale care pot debuta cu săptămâni sau chiar luni înainte, mai ales în cazul unei persoane care este nevoită să urmeze un tratament medical pentru afecțiunea sa.

Aceste semnale pot consta în senzație de sufocare, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, greață, retenție de lichide în corp, îngălbenirea pielii și a mucoaselor, delirium (o stare psihică marcată de confuzie) sau oboseală extremă.

Acțiuni simple, precum mersul de la pat la scaun, pot deveni extrem de obositoare pentru persoana muribundă. De asemenea, se poate observa o retragere din viața publică, evitarea conversațiilor cu alte persoane, limitarea sau evitarea timpului petrecut în fața televizorului sau somnolența excesivă.

Toate acestea duc la scăderea nivelului de energie și la o deteriorare a funcției cerebrale, precum și a proceselor metabolic. Pe măsură ce funcțiile fizice își continuă declinul, reflexele încep să fie afectate, somnul este perturbat și apar simptome precum tusea sau dificultățile la înghițire. Persoana muribundă este mai puțin responsivă verbal și nu mai reacționează la atingeri subtile.

Fluxul sanguin redus către creier și dezechilibrele chimice pot duce, de asemenea, la dezorientare, confuzie și desprindere de realitatea cotidiană. Halucinațiile auditive sau vizuale sunt, totodată, frecvente în ultimele zile de viață ale unui muribund.

Multe persoane muribunde visează sau au halucinații în care își văd persoanele dragi, în viață sau trecute la cele veșnice. O altă schimbare în comportamentul unei persoane muribunde, în ultimele sale zile de viață, este somnolența excesivă, faptul că niciun zgomot, indiferent cât de puternic ar fi acesta, nu poate perturba somnul.

Pofta de mâncare dispare complet, temperatura corpului fluctuează la extreme, iar simțul gustului și cel al mirosului sunt diminuate semnificativ.

De asemenea, urina devine mult mai închisă la culoare, ca urmare a faptului că persoana respectivă nu mai bea destulă apă, scaunele sunt mult mai rare. Unele persoane se pot confrunta cu incontinență urinară sau fecală, deoarece musculatura este într-atât de deteriorată încât nu își mai poate îndeplini funcțiile.

Pe măsură ce momentul decesului se apropie, se întâmplă des ca persoana respectivă să respire mai lent sau, din contră, să respire sacadat, zgomotos, pentru că simte că nu are destul aer. Sau se poate întâmpla să ia 1-2 guri de aer și apoi să facă o pauză lungă, să nu respire deloc câteva secunde. Aceste schimbări în ritmul de respirație sunt cauzate de reducerea fluxului sangvin.

Circulația sângelui este îngreunată, ceea ce înseamnă că inima bate mai rar, pielea devine palidă, capătă o nuanță cenușie, în special în zona picioarelor și a mâinilor. De asemenea, muribundul poate transpira abundent și ochii i se măresc, iar într-un final își pierde cunoștința.

Auzul este unul dintre ultimele simțuri pe care le pierzi înainte de a muri. Foamea și setea sunt primele care dispar, apoi vorbitul, urmat de vedere. Pacienții aflați pe moarte își păstrează simțul atingerii și al auzului până la sfârșit, spune Kate Murphy în cartea sa Nu asculți.

Nu de puține ori se întâmplă ca o persoană muribundă să nu poată trece la cele veșnice până când cineva important din familia sa nu i se alătură, fizic sau auditiv. Corpul se luptă din toate puterile până în ultima clipă, dar cedează sau, mai bine spus, acceptă trecerea la neființă atunci când persoana muribundă își vede fiul sau fiica alături, semn că este pregătită să părăsească împăcată această lume.

Modificările fizice și psihice nu sunt ușor de gestionat pentru familie, dar trebuie reținut că persoana muribundă nu le percepe. Familia trebuie să se poarte cu blândețe, să îi vorbească celui care își trăiește acum ultimele clipe de viață, pentru că el ascultă.