Romania are cel mai mare procent de oameni care se opun ajutorului oferit Ucrainei

Un sondaj eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în ianuarie – februarie 2023, plasează România în topul țărilor ai căror cetățeni dezaprobă ajutorul umanitar oferit poporului ucrainean, dar și primirea acestora în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește furnizarea de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război, potrivit barometrului, 25% dintre români dezaprobă această măsură, fiind cel mai mare procent din rândul țărilor europene. Cel mai mic procent de populație care dezaprobă sprijinul umanitar oferit poporului ucrainean este în Olanda, Lituania și Luxemburg, toate cu un procent de 1%.

De asemenea, România este fruntașă și la rata de dezaprobare față de primirea în Uniunea Europeană a refugiaților din Ucraina, cu un procent de 24%, fiind depășită în acest sens doar de Cehia. La polul opuse află Olanda (cu un procent de 1%), Danemarca, Suedia și Finlanda, toate cu un procent de 2%.

Furnizarea de sprijin financiar Ucrainei este dezaprobată de un procent de 35% dintre români, rate mai mare fiind înregistrate în Slovacia, Bulgaria și Cehia.

Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană asupra Rusiei sunt privite cu ochi buni de români, care le aprobă cu un procent de 67% și le dezaprobă cu 25%. Țările cu cea mai mară de dezaprobare a sancțiunilor sunt Bulgaria, Slovacia, Cipru, Grecia, Ungaria și Slovenia.

Totodată, finanțarea de că Uniunea Europeană a cumpărării de armament pentru Ucraina este aprobată de un procent de 55% de români și dezaprobată de 36%.

Războiul din Ucraina – o amenințare la siguranța țării, în ochii românilor

Potrivit eurobarometrului, un procent de 71% dintre românii consideră că izbucnirea războiului din Ucraina este o amenințare la securitatea României. Un procent de 23% dezaprobă afirmația.

De asemenea, 69% dintre românii susțin că invazia rusă din Ucraina este o amenințare la adresa securității Uniunii Europene, în timp ce doar 26% dintre românii dezaprobă total afirmația.

Sondajul a fost realizat prin interviu față în față, dar și online acolo unde interviul față în față nu a fost posibil din cauza pandemiei COVID, în perioada 12 ianuarie – 6 februarie, în 26 de țări membre Uniunii Europene, pe un eșantion de 26.468 de persoane.