Mega-dosarul cu 90 de inculpaţi, printre care şi fostul şef al CNAS: ÎCCJ cere DNA să elimine interceptările, dar dă 'verde' pentru judecata pe fond

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procedură de cameră preliminară, a confirmat rechizitoriul şi a dispus începerea judecăţii în dosarul de corupţie care vizează nu mai puţin de 90 de inculpaţi, printre care şi Marian Burcea, fost şef al Casei Naţionale de Sănătate. În acelaşi timp, ÎCCJ, punând în aplicare propria decizie din februarie 2021, a trimis dosarul la DNA pentru eliminarea din conţinutul său a redării interceptărilor.

MINUTA: În temeiul art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării instan?ei cu Rechizitoriul nr. 64/P/2017 din 10 iulie 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a administrării probelor (cu excepţia celor excluse prin încheierea nr. 163 din data de 25 februarie 2021) şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii. În temeiul art. 102 alin. (2) – (4) din Codul de procedură penală şi a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, dispune ca excluderea fizică, prin eliminarea referirilor la mijloacele de probă nule şi eliminarea redării conţinutului acestora din cuprinsul actelor procesuale, inclusiv din Rechizitoriul nr. 64/P/2017 din data de 10 iulie 2018 să se realizeze de către procuror, prin intervenţie directă asupra actelor procesuale şi nu prin întocmirea unor acte noi. Trimite dosarul de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei pentru aducerea la îndeplinire a măsurii dispuse prin încheierea nr. 163 din data de 25 februarie 2021 privind îndepărtarea mijloacelor de probă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, astăzi, 10 iunie 2021.
DETALIILE DOSARULUI

Procurorii DNA au trimis în judecată, în iulie 2018. 90 de inculpaţi, persoane fizice şi firme de îngrijiri medicale, între care se află membri din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) şi funcţionari din aceste instituţii, în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale. Este vorba de 59 de persoane fizice şi 31 de firme trimise în judecată.

Dosarul are legătură cu desfăşurarea de activităţi ilicite prin care sume de bani în valoare de peste 20 milioane lei (4,5 milioane euro) din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive.

Astfel, au fost trimişi în judecată, printre alţii, sub control judiciar, Marian Burcea - fost preşedinte al CNAS, acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, folosirea influenţei şi abuz în serviciu; Alin Sergiu Costache - fost şef al Direcţiei Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS; Lucian Vasile Bara - preşedintele CASM Bucureşti până la 13 iulie 2017; Ovidiu Munteanu - fost manager al Direcţiei Relaţii Contractuale şi preşedinte al CASMB, Ion Răzvan Geambaşu - fost director executiv al CASMB şi manager al Direcţiei Medic şef a CASMB, Ion Ovidiu Mihăescu - fost manager al Direcţiei Control a CASMB; Gabriela Rodica Mocanu - şef al Serviciului programe de sănătate şi îngrijiri la domiciliu din CASMB.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată Iuliana Gheorghe (în stare de arest preventiv) - administrator al unor aziluri de bătrâni; Marian Gheorghe (în stare de arest la domiciliu), Mina Elena Petrescu şi Jeana Sardare - funcţionare în CASMB, Maria Costică - reprezentant al unei societăţi prestatoare de servicii medicale; Cristina Manta - avocat în Baroul Bucureşti; Al Aloul Adnan, Anca Al Aloul Sherin - administrator al SC Almis Îngrijiri Medicale SRL, Florina Jeni Bărbălău - administrator al Home Med Expert SRL şi Lara Med Serv SRL, Nicoleta Nicu - administrator al Lara Med Serv SRL şi Recovery Med Serv SRL, Adriana Caraculacu - administrator al Claritas Servicii Medicale SRL, Vladimir Puşcaşu - reprezentant legal al SC Claritas Servicii Medicale SRL, Adriana Rosmenreniuc - administrator al Home Medical Assistance SRL, Mariana Ispas - reprezentant al Beta Medical Service SRL; Despina Anton Tîrtea - administrator al Zen Medical Center SRL, Crina Elena Constantinescu - reprezentant al Micon Life SRL, Adela Miculescu - reprezentant al Micon Life SRL; Sile Miculescu - angajat al SC Micon Life SRL; Violeta Ciocâlteu - administrator al Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL; Anişoara Durnac - angajat la Frontida SRL şi Home Medical Concept SRL, Leontin Glăvan - reprezentant al Salvitae SRL, Ruxandra Ceauşu - şef al Direcţiei Antifraudă din cadrul structurii de control a CNAS, Dragoş Eugen Profir - şef al Serviciului control din cadrul Direcţiei Control a CASMB.

Alături de cele 59 de persoane fizice, au fost trimise în judecată 31 de societăţi comerciale de îngrijiri medicale, majoritatea cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată: Asociaţia Medicală Sfinţii Arhangheli, SC Almis Îngrijiri Medicale SRL, SC Anubita Medical SRL, SC Best Care Solutions SRL, SC Beta Medical Service SRL, SC Brotac Medical Center SRL, SC Care Concept Med SRL, SC Claritas Servicii Medicale SRL, SC Dr. Evolution Medical SRL, SC Dr. House Medical Asistents SRL, SC Floridor Medical SRL, SC Frontida SRL, SC Gentile Homecare SRL, SC Home Kineto SRL, SC Hom e Med Expert SRl, SC Home Medical Assistance SRL, SC Home Medical ConcepT SRL, SC Isadeea Medical SRL, SC Lara Med Serv SRL, SC Mavro Med-Serv SRL, SC Mia Homecare SRL, SC Micon Life SRL, SC Pusa Medical Care SRL, SC Private Home Care SRL, SC Recovery Med Serv SRL, SC Salvitae SRL, SC Sanocare Medical Center SRL, SC Spitalul de Acasă SRL, SC Tasia Med SRL, SC Unix Medical Expert SRL, SC Zen Medical Center SRL.

Procurorii susţin că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu, aflate în complicitate cu funcţionari ai CNAS şi CASMB, au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă, "cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor", modalitatea de operare fiind următoarea: obţinerea de CNP-uri şi de acte medicale de la persoane asigurate la CASMB, folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la CASMB de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (SIUI).

Conform DNA, sumele de bani decontate nelegal de la CASMB au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.

Anchetatorii arată că protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii, care, deşi erau la curent cu activităţile nelegale, refuzau să facă verificări şi să dispună sancţiuni.

"Un aspect particular al prezentei grupări infracţionale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcţionarilor publici şi al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea CASMB şi CNAS, care a profitat de faptul că ei fac legile şi tot ei le şi aplică, că pot elimina de pe piaţă orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcţionar public care nu se supune orbeşte scopurilor grupării", spune DNA.

În acelaşi context, în anul 2014, a fost constituit în cadrul CASMB un grup infracţional organizat format iniţial din Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, la care au aderat ulterior şi persoane din conducerea CASMB, respectiv preşedintele-director general Lucian-Vasile Bara, Ovidiu Munteanu, Ion-Răzvan Geambaşu, Ion-Ovidiu Mihăescu, iar începând din 2016, şi reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală.

Din luna martie 2017, mai spune DNA, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele CNAS, Marian Burcea.

"Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit. În contextul amintit, în perioada august 2014 - august 2017, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu au constituit pe verticală şi în relaţii de subordonare cu gruparea funcţionarilor din CASMB, celule infracţionale sau subgrupări infracţionale, cu colaborare între ele, pe orizontală, în scopul deservirii scopului infracţional comun, astfel încât atât nucleul grupului infracţional, cât şi subgrupările subordonate au acţionat în scopul fraudării FNUASS, pe 6 planuri", arată DNA.

Conform DNA, cele 6 planuri de fraudare au constat în: constituirea nelegală a dosarelor medicale ale unor asiguraţi şi depunerea acestora la CASMB; aprobarea frauduloasă, de către CASMB, a îngrijirilor medicale la domiciliu, decontate din FNUASS; întocmirea în fals a raportărilor lunare de servicii medicale necesare decontărilor lunare de plăţi; coruperea funcţionarilor cu atribuţii în întocmirea documentaţiei şi aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu; evitarea depistării fraudelor comise în dauna CASMB; prioritizarea la plată a solicitărilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, în mod legitim, ar fi avut dreptul să beneficieze de acest tip de servicii medicale.

Pe de altă parte, în perioada august 2014 - august 2017, Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare sunt acuzate că i-au ajutat pe reprezentanţii celor 31 de firme de îngrijiri medicale la domiciliu să inducă în eroare CASMB, prin prezentarea ca adevărate a unor situaţii nereale referitoare la respectarea clauzelor contractuale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical, împrejurările în care au fost prestate serviciile medicale, îndeplinirea condiţiilor ce au stat la baza emiterii deciziei de evaluare).

"Astfel, CASMB a făcut plăţi care nu li se cuveneau celor 31 de firme, în cuantum total de 20.040.591 lei (corespunzătoare celor 564 raportări de servicii medicale ale acestora). Deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, inculpatul Burcea Marian, preşedinte al CNAS, a cerut funcţionarilor cu atribuţiilor de control să nu mai aplice legile în vigoare - sancţiunile prevăzute în Contractul-cadru aprobat prin hotărâre de guvern şi să facă mai mult muncă de prevenţie. Inculpatul Burcea Marian nu ar fi putut să reducă până la dispariţie activitatea de control fără ajutorul primit în mod conştient şi asumat de către inculpaţii Costache Alin-Sergiu, director general adjunct al CNAS (următoarea funcţie în ierarhia CNAS, după preşedinte şi vicepreşedinte) şi şeful structurii de control a CNAS, şi al lui Ceauşu Ruxandra-Eugenia, şeful Direcţiei Antifraudă, care nu au mai iniţiat acţiuni de control, nu au valorificat datele existente referitoare la fraude şi au căutat mijloace de anihilare a constatărilor anterioare", precizează DNA.

Procurorii mai declară că, în perioada octombrie 2015 - iulie 2017, Lucian-Vasile Bara, preşedinte-director general al CASMB, Ovidiu Munteanu, manager al Direcţiei Relaţii Contractuale, Ion-Ovidiu Mihăescu, manager al Direcţiei Control şi Ion-Răzvan Geambaşu, manager al Direcţiei Medic Şef, au refuzat să îşi îndeplinească obligaţia legală de a verifica dacă serviciile medicale decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate, au şi fost prestate efectiv, deşi aceştia aveau cunoştinţă de existenţa unor grupări infracţionale specializate în fraudarea FNUASS.

În acelaşi context, în perioada iunie - august 2017, Nicolae-Sergiu Ciobanu l-a determinat pe Marian Burcea ca, în calitate de preşedinte al CNAS, să îşi folosească influenţa şi autoritatea în scopul obţinerii de către instigator a unui folos necuvenit, constând în informaţii confidenţiale deţinute de CNAS, referitoare la o societate comercială şi la reprezentantul legal al acesteia.

În aceeaşi perioadă, Nicolae-Sergiu Ciobanu este acuzat că a pretins de la reprezentantul acelei societăţi comerciale (martor în cauză) sumele de 2.000 euro, 18.800 lei, din care, în data de 14 iunie 2017, a primit suma de 2.000 euro, în schimbul influenţei exercitate asupra preşedintelui CNAS, Marian Burcea, precum şi asupra unui consilier.

De asemenea, în perioada ianuarie 2016 - august 2017, Ion-Răzvan Geambaşu este acuzat că a pretins şi a primit suma totală de 40.750 lei, prin 18 operaţiuni de transfer bancar, din contul inculpatei Irina-Adelina Geambaşu, în contul său personal, pentru a determina funcţionarii publici din cadrul unităţilor spitaliceşti din Bucureşti să încheie sau să deruleze relaţii comerciale în condiţii avantajoase cu o anumită societate comercială ce asigura servicii de informatice.

Prin rechizitoriu, s-a reţinut un prejudiciu în dauna Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate gestionat de CASMB în valoare de 20.040.591 lei, rezultat din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, în formă continuată şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

CASMB s-a constituit parte civilă în cauză, fiind instituite măsuri asiguratorii faţă de inculpaţi şi firme.