Schimbare la Curtea Constituțională a României. Cum vor fi numiți viitorii judecători

 Mandatul de nouă ani al lui Valer Dorneanu, membru al Curții Constituționale a Românâniei din partea Camerei Deputaților, expiră în curând, astfel că a fost declanșată procedura de numire a unui nou judecător al instituției care are rolul de „garant al supremației Constituției”. Cei nouă membri ai CCR sunt numiți de președinte, Senat, respectiv Camera Deputaților.

 Termenul-limită de depunere a candidaturilor pentru postul de judecător al Curții Constituționale a României este marți, luni, conform deciziei Biroului permanetnt al Camerei Deputaților, urmând ca raportul să fie depus până pe 29 aprilie.

Prof. univ.dr. Valer Dorneanu, președinte al Curții Constituționale din anul 2016, a fost numit numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2013, pentru un mandat de 9 ani, care expiră în 10 iunie, iar conform legii, potrivit legii, numirea noului judecător la CCR trebuie finalizatăp cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, după cum se arată în adresa CCR trimisă Camerei Deputaților.

Valer Dorneanu este unul dintre cei trei membri ai CCR numiți de Camera Deputaților. O dată la trei ani, trei dintre membri Curții, câte unul din partea fiecăriei instituții, se schimbă.

Astfel, tot în acest an expiră și mandatul judecătorilor numiți de Senat – Mona Pivniceru – și Administrația Prezidențială – Daniel Morar.

Pentru postul lui Valer Dorneanu, PSD il ia în calcul pe Bogdan Licu, potrivit G4Media, iar USR a anunţat recent că îl propune pe judecătorul Cristi Danileţ, ambii foști membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Legitimarea CCR este data de încrederea în ea din partea politicienilor și a societății civile. Iar aceasta este dată de credibilitatea pe care o generează fiecare membru din cadrul CCR. De aceea, nu este importantă legătura membrului CCR cu mediul politic care face propunerea sau numirea, căci aceasta trebuie abandonată imediat după numire. Importantă este integritatea și profesionalismul celui numit, căci acesta va fi independent timp de 9 ani”, a scris recent Cristi Danileț.

„Mă recomandă pentru o astfel de funcție activitatea mea profesională pe tărâmul dreptului, legătura strânsă cu societatea civilă pentru promovarea statului de drept și activitatea științifică desfășurată timp de două decenii”, a transmis magistratul.

Actuala componență a CCR

Potrivit legii fundamentale, judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Aceste exigenţe i-au conferit Curţii Constituţionale privilegiul de a se fi impus, încă de la constituire, prin prestigiul de care s-au bucurat judecătorii săi.

Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia. După numire, ei depun individual, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, jurământul de credinţă, moment de la care începe exerciţiul mandatului lor. Prima Curte a depus acest jurământ la data de 6 iunie 1992.

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curţii sunt obligaţi, prin lege, să-şi îndeplinească funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei şi să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Judecătorii Curţii se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor, nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Actualul plen este format din:

• Prof. univ.dr. Valer DORNEANU

Președinte al Curții Constituționale din anul 2016. Numit judecãtor de Camera Deputaţilor (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Mona-Maria PIVNICERU

Numită judecător de Senatul României (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Daniel-Marius MORAR

Numit judecător de Preşedintele României (2013), pentru un mandat de 9 ani.

• Livia-Doina STANCIU

Numită judecător de Preşedintele României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• Marian ENACHE

Numit judecător de Senatul României (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• VARGA Attila

Numit judecător de Camera Deputaţilor (2016), pentru un mandat de 9 ani.

• Elena-Simina TĂNĂSESCU

Numită judecător de Preşedintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

• Cristian DELIORGA

Numit judecător de Senatul României (2019), pentru un mandat de 9 ani.

• Gheorghe STAN

Numit judecător de Camera Deputaților (2019), pentru un mandat de 9 ani.

Care este rolul CCR

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

În realizarea funcţiei sale de „garant al supremaţiei Constituţiei”, Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.