O noua ipoteza sustine ca Planeta 9 a Sistemului Solar ar fi de fapt altceva

Doi astrofizicieni au lansat o noua ipoteza cu privire la misterioasa Planeta 9 a Sistemului Solar, planeta ce nu a fost inca observata direct dar care influenteaza traiectoriile orbitale ale unor obiecte din Centura Kuiper de obiecte transneptuniene. Conform acestei ipoteze, Planeta 9 s-ar putea sa nu fie o planeta ci un alt obiect cosmic de masa planetara: o gaura neagra primordiala, ceea ce ar explica de ce nu a putut fi observata direct, conform unui material publicat miercuri de Live Science. 
Foto: Arhiva Pixabay 

O astfel de gaura neagra de masa planetara ar avea diametrul unui grapefruit.

La distante foarte mari, spre marginea sistemului solar, dincolo de orbita planetei Neptun, se afla o centura de obiecte cosmice, in cea mai mare parte asteroizi dar si planete pitice, asa cum este Pluto. Cateva obiecte din cadrul acestei centuri se comporta ca si cand ar fi influentate de gravitatia unei planete cu o orbita foarte eliptica, ce nu a fost inca descoperita.

Examinand aceste obiecte transneptuniene, astronomii au calculat ca ipotetica Planeta 9 ar avea o masa de 10 pana la de 20 de ori mai mare decat Pamantul. Este o teorie pe care astronomii o iau in serios pentru ca dovezile indirecte ale existentei acestei planete sunt clare insa deocamdata, cautarea acestei planete cu telescoape in infrarosu si in spectrul vizibil al luminii nu a avut niciun rezultat.

"Ceea ce am inteles este ca gravitatia este importanta aici", a declarat Jakub Scholtz, fizician la Universitatea Durham din Anglia, si unul dintre autorii acestei ipoteze. "Nu e neaparat nevoie sa fie o planeta. Cea mai banala si poate cea mai sanatoasa explicatie este ca ar fi o planeta. Dar in calitate de fizicieni teoreticieni, stim ca in cosmologia Universului tanar pot aparea o serie de obiecte teoretice foarte interesante, iar unele dintre aceste obiecte sunt gaurile negre primordiale", a adaugat el.

Gaurile negre primordiale sunt diferite

De obicei, atunci cand vorbim despre gauri negre, ne referim la obiecte extrem de masive, formate atunci cand stele uriase se prabusesc in sine, blocandu-si masele enorme in singularitati infinit de dense, inconjurate de uriase "orizonturi ale evenimentului" din care nici macar lumina nu poate evada. Sunt unii cosmologi care sunt de parere ca in primele momente ale Universului, cand toata materie era superdensa si superfierbinte, si se indeparta accelerat fata de punctul de Big Bang, iar in Univers nu se aprinsese inca nicio stea, erau deja gauri negre in curs de formare.

Aceste fantome primordiale, martori ai formarii Universului, au aparut din aglomerari ale materiei care s-au condensat in singularitati. "Parti ale Universului in care densitatea era atat de mare, incat s-au transformat in gauri negre", conform lui Scholtz.

Aceste gauri negre sunt incomparabil mai mici fata de cele cu masa stelara, formate in urma prabusirii nucleelor stelelor masive, conform lui James Unwin, fizician la University of Chicago si coautor al acestei ipoteze alaturi de Scholtz. Conform unor modele teoretice, astfel de gauri negre primordiale ar fi doar de cateva ori mai masive decat Pamantul.

O gaura neagra de cateva ori mai grea decat Pamantul este extrem de dificil de observat. Orizontul evenimentului unei gauri negre cu masa de cinci ori mai mare decat a Pamantului ar fi foarte mic, aproximativ de dimensiunea unui grapefruit. Daca gaura neagra ar avea 10 mase terestre, dimensiunea orizontului evenimentului ar fi cat o bila de bowling. Chiar daca dimensiunea unei astfel de gauri negre este neglijabila, gravitatia exercitata de ea nu este deloc de neglijat si influenteaza orbitele obiectelor cosmice din jur.

Daca o gaura neagra primordiala si-ar fi gasit locul in Sistemul Solar, ea s-ar plasa pe orbita in jurul Soarelui la fel ca o planeta si ar influenta orbitele altor planete, planetoizi sau asteroizi din relativa sa apropiere, asa cum ar face si teoretica Planeta 9. Gravitatia este gravitatie, fie ca provine de la o planeta sau de la o gaura neagra cu mase similare, iar oamenii de stiinta nu au cum sa-si dea seama de natura obiectului care produce aceasta gravitatie fara sa-l observe direct.

Aceleasi modele teoretice care au produs gauri negre primordiale, conform lui Unwin, ne ofera si cele mai bune explicatii cu privire la mecanismul Higgs (modul in care particulele au dobandit masa) dar si despre alte principii fundamentale ale fizicii care s-au nascut dupa Big Bang. Exista motive pertinente sa ne imaginam ca astfel de obiecte exista, desi ele nu au fost observate direct niciodata. ziare.com