Povestea de film a bratarilor dacice, comorile din aur furate de la Sarmizegetusa Regia si vandute pe piata neagra

 Braconierii de comori dacice au facut averi uriase de pe urma traficului de obiecte de patrimoniu descoperite in siturile arheologice din Muntii Orastiei. Dintre acestea, cele mai valoroase au fost celebrele bratari dacice spiralate din aur.

Un numar de 24 de astfel de bratari au fost descoperite ilegal in zona Sarmizegetusei Regia, dupa anul 1990, iar 13 dintre ele au fost recuperate de autoritatile romane, dupa ce majoritatea au ajuns pe piata neagra a antichitatilor.

Bratarile au fost realizate de mesterii din vremea dacilor intr-o maniera rar intalnita, de stantare si batere la rece. Spira de aur era obtinuta dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, pana era transformat intr-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egala. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn si erau decorate cu ajutorul unor daltite.

Au fost confectionate din aur nativ, aluvionar, dar mai au in compozitie argint si cupru. Aveau atat valoare profana cat si valoare rituala, fiind considerate ofrande aduse unor zeitati. In perioada 2007 - 2011, au fost recuperate 13 bratari, cu greutatea intre 682 de grame si 1.196 de grame. Toate provin din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, iar in prezent sunt pastrate la Muzeul National de Istorie al Romaniei. Ele au fost estimate la minimum 100.000 de euro bucata. 11 bratari sunt, in continuare cautate, existand dovezi ca au fost traficate pe piata neagra internationala.

Tezaure dacice recuperate de autoritati

In perioada 2007 - 2015, procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, coordonati de fostul procuror general Augustin Lazar, au condus 15 operatiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentand tezaure arheologice de patrimoniu care au parasit ilegal teritoriul Romaniei. Ca urmare a acestor actiuni, Patrimoniul cultural national a fost reintregit cu urmatoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din tara: 1.027 monede Koson din aur (cca 8,62 kilograme) 37 monede din aur de tip Lysimachos emise in secolele II-I a.C., la Tomis si Kallatis, 213 monede Koson din argint, 13 bratari dacice regale de aur (de 12,633 kilograme), doua scuturi de parada regale dacice din fier, decorate cu reprezentari de animale si 12.000 monede de argint si bronz.

Potrivit procurorilor, in perioada 1998 - 2014, mai multe grupari cuprinzand 34 inculpati, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infractiuni la regimul de protectie a Patrimoniului Cultural National. Acestea au constat in sustragerea, exportul ilegal, valorificarea si spalarea pe piata neagra a antichitatilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach si denari romani), bratari spiralice din aur si alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia si Piatra Rosie, monumente UNESCO. Aceste bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural National, prejudiciul produs fiind estimat la peste 2.500.000 euro.

Primele patru bratari dacice au fost rascumparate cu suma de 980.000 de lei de la un colectionar american. Ele au fost aduse in tara in ianuarie 2007 si au fost expuse la Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR). In aceeasi luna, cea de-a cincea bratara a fost predata statului roman de catre francezi. Aceasta apartinea unui cetatean german si fusese expusa la Expozitia Bienala a Anticarilor, organizata de Grand Palais din Paris.

O alta bratara geto-dacica din aur a fost recuperata in iunie 2007, de la un hunedorean. Alte doua bratari dacice au fost recuperate in luna august, din Elvetia, si apoi inca una - din SUA. Pentru acestea s-au platit 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari.

A 10-a si a 11-a bratara dacica, recuperate de autoritatile romane de la un cetatean german, au fost aduse la MNIR in decembrie 2008. Pentru rascumpararea acestora s-a platit suma de 131.000 de euro. Cea de-a 12-a bratara dacica, descoperita la un cetatean din SUA, a fost rascumparata cu suma de 70.000 de euro.

Lumea interlopa din Hunedoara

Dupa evenimentele din Decembrie 1989, lumea interlopa a judetului Hunedoara s-a diversificat foarte mult prin aparitia si structurarea unor grupari infractionale ce vizau exploatarea in mod organizat si maximizarea profitului infractional obtinut din oportunitatile aparute pe plan local, national si international, se arata in rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, finalizat in 2008 de procurorul Augustin Lazar.

Aceste grupari erau specializate in operatiuni de recuperari, perceperea de taxe de protectie prin santajarea unor oameni de afaceri, sechestrari de persoane, exploatarea prostituatelor etc. Dupa descoperirea in anul 1996 a unui tezaur de monede "Koson", cea mai atractiva oportunitate a constituit-o efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice clasate monument istoric - ale rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei, judetul Hunedoara, in scopul localizarii si insusirii pe nedrept de bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national, contactarea unor filiere internationale pentru traficarea si valorificarea acestor bunuri, profitand de anumite lacune in legislatia nationala.

"Traficul cu artefacte functioneaza de multa vreme in lume, dar cele sustrase din Romania au incitat piata internationala nu doar prin valoarea lor economica, dar mai ales din punct de vedere istoric, fiind vorba de bunuri care intrau in categoria Tezaur si care apartineau, in principal, de patrimoniul national si, in plan secund de patrimoniul universal", se arata in dosar.

Liderii unor grupari infractionale s-au reprofilat, orientandu-se spre noua oportunitate de imbogatire rapida, drept pentru care s-au organizat in echipe de braconaj arheologic si au facut rost de detectoare performante, masini de teren, au racolat muncitori zilieri platiti pentru servicii de calauzire spre siturile arheologice clasate monument istoric si i-au folosit pentru sapaturi in zonele indicate prin detectii, platindu-le, dupa caz, sume derizorii sau consistente", sustineau anchetatorii.

Interlopul din Belgrad

Potrivit anchetei, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, si Dusan Djuric, un cetatean austriac de origine sarba, cu domiciliul in Viena, erau colectori regionali de antichitati din zona Europei de Sud - Est si faceau parte dintr-o retea internationala de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reteaua isi avea centrul la Zurich, in Elvetia si cuprindea mai multe grupari de intermediari originari din spatiul ex-iugoslav, fiind cunoscuta pe piata neagra a antichitatilor cu apelativul de "Cartelul sarb".

In anii 2000, membrii "Cartelului sarb" frecventau zonele cu situri arheologice din Romania, iar dupa fiecare descoperire a braconierilor, acestia contactau intermediarii din Romania, deplasandu-se in Deva, Resita, Timisoara sau Arad. In perioada embargoului, inainte de a deveni traficanti de tezaure antice, interlopii sarbi si intermediarii lor din Romania erau implicati in contrabanda cu carburanti. De asemenea, colectorii sarbi achizitionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanti din Elvetia si Austria, informa Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.

Sarmizegetusa Regia

In perioada 2000 - 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe cautatorii de comori prin intermediari, de la care a cumparat trei perechi de bratari spiralice pe care le-a scos ilegal din tara, transportandu-le la Belgrad. Doua perechi le-a vandut unui colectionar cu galerie de antichitati in New York, pe care l-a asigurat ca bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. In anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zurich, pe un colectionar elvetian caruia i-a vandut a treia pereche de bratari dacice. Activitatea infractionala a lui Ilic Ljubisa si a cartelului sarb a continuat pana in anul 2006, in stransa legatura cu ceilalti invinuiti din asociatia infractionala a braconierilor de la Orastie si Deva, mai informau anchetatorii.

Procesul traficantilor de bratari dacice

In urma cu 13 ani, zece cetateni romani si straini au fost trimisi in judecata de procurorii din Alba Iulia, fiind acuzati ca, intre 1997 si 2007, au sustras din situl Sarmizegetusa Regia mai multe tezaure arheologice pe care le-au valorificat pe piata neagra a antichitatilor.

Pe fond, Judecatoria Deva a decis condamnarea a noua dintre inculpati la pedepse cuprinse intre doi si sase ani de inchisoare si la plata unor despagubiri in valoare de aproape 1,4 milioane de euro, un al zecelea fiind achitat. Cele mai grele pedepse le-au primit la instanta din Deva Sorin Daniel Jurca si Calin Corhan, acestia fiind condamnati la sase ani de inchisoare si interdictia de a intra, timp de cinci ani, in perimetrul siturilor dacice din Muntii Orastiei. De asemenea, sarbul Ilic Ljubisa a fost condamnat la cinci ani de inchisoare si interdictia de a intra intr-un sit arheologic din Muntii Orastiei pentru cinci ani.

In apel, Curtea de Apel Alba Iulia a desfiintat, in 2018, in parte, hotararea atacata atat sub aspectul laturii penale, cat si a laturii civile. Rejudecand cauza, a incetat procesul penal sau i-a achitat pe inculpati, constatand ca a intervenit prescriptia raspunderii penale. Doar unul dintre inculpati, Calin Corhan, a fost condamnat la inchisoare - 3 ani cu suspendare. Sub aspectul laturii civile, instanta a admis doar in parte actiunea exercitata de statul roman, prin Ministerul Culturii, inlaturand obligarea majoritatii inculpatilor la plata.