Uriașa clădire din București construită la ordinul lui Ceaușescu, lăsată în paragină. „E jenant, a ajuns o ruină” FOTO

 Multe dintre clădirile importante ale Bucureștiului zac în paragină. Este și cazul unui imobil-mastodont amplasat aproape de Parlament, deci în zona centrală a Capitalei, Casa Academiei. Aici își desfășoară activitatea de zi cu zi sute de intelectuali de vârf ai țării.

Cum s-a ajuns ca o clădire atât de importantă din perspectiva misiunii pentru care a fost creată, dar și a dimensiunilor (220 x 80 de metri) și a localizării să fie atât de neglijată? Ziare.com a discutat pe marginea acestui subiect cu președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

 

 

 

 

 

Clădirea Academiei, lăsată în paragină de guvernele post-Ceaușescu

 

 

 

Academia Română își desfășoară activitatea în două imobile din centrul Bucureștiului. Unul se află pe Calea Victoriei, iar cel mai mare, pe Calea 13 Septembrie. În spatele celui din urmă se poate observa o clădire imensă care arată de parcă imobilul ar fi fost bombardat cu rachete. Acesta nu necesită doar o cosmetizare. Pur și simplu acea ruină este un șantier lăsat în paragină. Responsabil: Guvernul României, susține președintele Academiei Române. „Clădirea de pe Calea Victoriei este proprietatea privată a Academiei, iar clădirea de pe deal, de lângă Parlament, e proprietatea publică a statului român. Regimul de proprietate e foarte diferit. Academia Română a intervenit de foarte multe ori. Acum pregătim un nou memoriu către Guvern, ca să se ocupe de acea clădire de pe deal, care e dată în administrarea Academiei, parțial, pentru încăperile pe care le-ar putut ocupa institutele Academiei.

Academia are propriile clădiri, cu regim de proprietate privată și clădiri pe care le are în administrare”, a declarat Ioan Aurel Pop.

Aproape 50 de institute își desfășoară activitatea în clădirea aflată în administrarea Academiei, care din spate arată oribil.

„La sediul din Calea Victoriei este administrația generală a Academiei Române, mai concret serviciul juridic, serviciul de resurse umane, direcția economică etc. Acolo sunt și birourile celor 14 secții din cadrul Academiei. Deci clădirea care are circa 125 de ani vechime, din Calea Victoriei, colț cu Bd-ul Dacia, este clădirea istorică a Academiei, cea care a fost consacrată, insuficientă pentru toate activitățile. În clădirea dată Academiei în administrare, de pe 13 Septembrie, funcționează aproape 50 de institute și centre de cercetări ale Academiei plus Editura Academiei Române”, a explicat academicianul.

 

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române: „De vreo patru ori am încercat să părăsim clădirea. Am fost în audiență la prim-miniștri”

 

Sub conducerea lui Ioan Aurel Pop, Academia a făcut în repetate rânduri solicitări la Guvern, pentru ca problema să fie soluționată. Președintele Academiei a luat în calcul chiar relocarea cercetătorilor.

„Am solicitat Guvernului de mai multe ori. Am fost în audiență chiar la trei prim-miniștri ai României și am cerut să se ocupe cineva de această clădire care arată groaznic și care e neterminată de 35 de ani. Am fost de acord chiar să preia clădirea Guvernul României, să facă ce dorește din ea și să ne dea nouă, Academiei Române, două-trei clădiri cumva echivalente ca spațiu. Dar ne putem descurca și cu suprafețe mai mici, ca să putem funcționa cu institutele Academiei, institute publice de cercetări, nu private. Singura instituție care are cercetări fundamentale în matematică, fizică, chimie, biologie și așa mai departe e Academia Română. Și am cerut Guvernului să se ocupe de această clădire, să o termine, pentru că partea centrală, care trebuia să fie cu săli de ședințe, cu birouri pentru conducerea Academiei, a instituțiilor care funcționau înainte de 1989, partea aceea e neterminată. Sumele necesare pentru terminare numai statul le poate da. Nu există un privat pe care le poate oferi, pentru că, repet, clădirea e în proprietatea publică a statului. De vreo patru ori am încercat să părăsim clădirea, să ne desfășurăm activitatea în alte clădiri, dar nu am reușit pentru că sumele de bani pentru terminarea, renovarea acelei clădiri sunt foarte mari și nu s-a angajat nimeni din Guvern să facă acest pas”, a declarat Pop.

Academia Română a făcut deja investiții în bunul imobil, dar nu are suficientă forță financiară pentru a termina lucrarea din Calea 13 Septembrie.

„Noi încercăm printr-un nou memoriu să cerem de la instituțiile statului sume pentru terminarea clădirii și pentru renovare. Și partea terminată a clădirii necesită îmbunătățiri. Din fondurile Academiei am reușit să schimbăm instalația de încălzire. Dar trebuie să vă spun că această clădire mi se pare nepotrivită pentru institutele noastre de cercetări. Plafoanele 

sunt la înălțimi de cinci-șase metri, totul e făcut la dimensiuni imense, după cum gândea megalomanic cuplul prezidențial de acum 30 și ceva de ani. Poate că acea clădire ar fi mai potrivită pentru instituții oficiale mari ale statului român.

Am primit promisiuni, dar au rămas promisiuni. De asta totul e așa cum e. E jenant, cu o astfel de clădire aproape de Parlament, o ruină. Dar nici Parlamentul nu e terminat, însă acolo nu se vede din exterior, de departe se vede bine”, a mai precizat Ioan Aurel Pop.

 

Ioan Aurel Pop: „Suntem depășiți de situație”

 

Ghetoul ce face parte din clădirea Guvernului, administrată de Academie, se află în antiteză cu percepția publică față de instituția condusă de către Ioan Aurel Pop.

„Ne stă ca un ghimpe. Nouă ne e și rușine, Academia Română e o instituție onorabilă. Poporul român, când e întrebat în ce instituții are încredere, spune că Biserica, Armata și Academia Română. Românii au încredere în Academia Română.

La Academia Română sunt niște minți care ar putea schimba și din unele puncte de vedere schimbă realitățile. De exemplu, în curând plantăm peste 200.000 de arbori în Câmpia Română, pentru perdelele forestiere, pe pământul Academiei Române. Sau construim muzee din casele memoriale, cât putem. 

În acest imens palat, care este Casa Academiei, suntem depășiți de situație. Nu avem nici dreptul legal, pentru că nu suntem proprietari și nici altfel, pentru că nu primim niciun ajutor. Am sesizat statul că trebuie făcut ceva și deocamdată nu mișcă nimeni”, a concluzionat istoricul, profesor universitar.

 

Scurt istoric al clădirii Academiei

 

Casa Academiei Române, numită inițial de comuniști „Casa Științei”, a fost ambiția lui Nicolae Ceaușescu, în cadrul proiectului de reconstrucție a zonei centrale a Bucureștiului, după cutremurul din 1977. Astfel, Casa Academiei, Palatul Parlamentului (fosta Casă a Republicii / Casa Poporului), Parcul Izvor și alte repere au fost realizate în urma demolării cartierului Uranus, care era plin de case. Inclusiv biserici au fost demolate de comuniști.

De la începutul anilor ‘80 a și început activitatea propriu-zisă în clădire. De finalizat, nici acum nu se pune problema, la aproape 35 de ani de la execuția soților Ceaușescu.

„Construirea clădirii s-a oprit din același motiv pentru care s-au oprit și celelalte clădiri megalomanice. De exemplu, Casa Radio, tăiată în două, lăsată în paragină, în centrul orașului București. Cealaltă clădire megalomanică măcar a devenit Biblioteca Națională a României și cumva s-au salvat aparențele. Eu știu că ele nu sunt potrivite pentru funcționarea unor instituții. Se gândea la scară imensă în trecut, cum gândeau dictatorii, să-și facă monumente care să dăinuiască pentru viitor”, a comentat academicianul Ioan Aurel Pop, pentru Ziare.com.

 

•  

Armata, Academia Română și Biserica beneficiază de peste 60% încredere, potrivit cercetărilor sociologice realizate în ultimii ani.

 

 

•  

Imobilul proprietate privată a Academiei, din Victoriei, a fost inaugurat în 1898, în vremea domniei lui Carol I.