Teatru şi film de la Chişinău, în trei spectacole, de Ziua Unirii

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române de astăzi, după evenimentele din Piaţa Unirii, de la Mănăstirea Trei Ierarhi şi din muzeele ieşene, va cunoaşte momente de maximă emoţie şi la Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri”. Din 2014, anual, Teatrul Naţional ,,Mihai Eminescu” din Chişinău, Teatrul Naţional din Bucureşti şi Teatrul Naţional din Iaşi susţin spectacole reciproce cu prilejul Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 şi Unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 1918.

În cadrul celei de-a noua ediții a turneului „Teatru Românesc la București, Iași și Chișinău”, vor fi oferite publicului ieșean două spectacole noi din repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, „Frunze de dor”, după Ion Druță, în această seară, de la ora 19,00, și „Capcana”, după „Fuga” de Mihail Bulgakov, mâne, de la ora 19,00, ambele în Sala Mare. În deschiderea turneului, azi, la ora 17,00, în Sala Teatru 3, va fi prezentat filmul documentar „O scenă a memoriei – 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”. Regia aparţine lui Petru Hadârcă, directorul Tatrului de peste Prut, iar scenariul este semnat de Mariana Onceanu şi Petru Hadârcă. Producătorul filmului este Virgiliu Mărgineanu.  Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile

Spectacolul Frunze de dor, după Ion Druță, regizat de Alexandru Cozub, a fost nominalizat şi premiat la Gala Premiilor UNITEM 2022, unde a fost apreciat a fi Cel mai bun spectacol dramatic, iar actriţa Corina Rotaru, în rolul Domnica - Cel mai valoros debut. Ion Druţă, autorul din a cărui operă s–a inspirat această montare, este, potrivit doamnei Monica Babuc - fost ministru al culturii, vicepreşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, un stâlp de rezistenţă pentru înţelegerea spiritului românesc de pe aceste meleaguri.

Al doilea eveniment teatral, Capcana, îl are ca scenarist şi regizor pe Petru Hadârcă, este un spectacol despre un mare autor rus și despre o temă eternă: tiranii și destinele umane. „Ideea spectacolului a apărut în contextul discuțiilor despre cultura rusă și despre responsabilitatea autorilor și impactul operelor create asupra mentalităților și formării opiniei sociale, discuții generate de războiul din Ucraina” - mărturiseşte regizorul. „Lectura, relectura, însoțite de analize la rece, de discuții și reflexie pe detalii, ne-ar ajuta să înțelegem ce se întâmplă astăzi și poate am înțelege de ce s-a ajuns din nou la confruntarea dintre două lumi, dintre două modele atât de diferite de organizare a vieții și societății. Pentru un exercițiu de acest fel am ales soarta și opera lui Mihail Bulgakovˮ, spune în continuare Petru Hadârcă.

Istoria Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău  este mai mult decât o istorie despre artă, glorie, vedete sau dezbateri estetice. Este istoria unui teatru care și-a cucerit dreptul de a fi, de a juca în  limba română și de a fi liberi în creația lor, în condițiile unei istorii vitrege de crize și circumstanțe insolite, dramatice și adesea tragice, generate de poziționarea geografică și de circumstanțele geopolitice ale secolului al XX-lea. Este istoria unei supraviețuiri: prin miracolul artei și prin energiile limbii române, teatrul și-a recucerit dreptul la libertatea de creație și a contribuit la supraviețuirea spirituală a mai multor generații de spectatori, oferind astăzi iubitorilor de frumos un spațiu de gândire și reflecție, o platformă de integrare a fluxurilor creatoare și novatoare ale artei scenice românești și europene. Andreea VASILESCU