Huşi, „oraşul dintre vii” (Galerie Foto)

Localitatea Huşi este atestată documentar la sfârşitul secolului al XV-lea, mai exact în anul 1494. Într-un document este specificat faptul că Ştefan cel Mare a ridicat aici o biserică cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

În ceea ce priveşte originea numelui pe care îl poartă aşezarea, au fost emise multe ipoteze. Unii istorici au considerat că „Huşi” ar proveni de la un boier pe nume Huşul, care avea moşii de o parte şi de alta a Prutului. Este important să ştiţi că Huşul mai este cunoscut şi ca Oraşul dintre vii, deoarece în trecut era înconjurat de podgorii.

Dacă vă aflaţi în acest oraş, puteţi vizita Catedrala Episcopală care poartă hramul „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel” şi care a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în jurul anului 1495. În perioada 1753 şi 1756, sfântul lăcaş a fost refăcut din temelii, la îndrumarea episcopului Inocentie al Huşilor.

Între anii 1598 şi 1949, această sfântă biserică a îndeplinit rol de catedrală, urmând ca din anul 1996, atunci când a fost înfiinţată Episcopia Huşilor, să îşi reia acest rol. Este important să ştiţi că Ansamblul Episcopiei Huşilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Vaslui, începând cu anul 2004.

În urma cutremurului din 1940, clădirea bisericii a fost puternic avariată, turla ridicată în anul 1891 prăbuşindu-se, pereţii fiind fisuraţi, iar pictura distrusă în mare parte. Astfel, între anii 1941 şi 1945, sfântul lăcaş a fost reparat sub îndrumarea episcopului Grigorie Leu. Imediat după instaurarea regimului comunist, Episcopia Huşilor a fost desfiinţată, fiind unită cu Episcopia Romanului. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Huşilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareş Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului şi Huşilor.

Un alt obiectiv important este Muzeul municipal din Huşi, care a fost înfiinţat în anul 1956, în urma iniţiativei unui grup de intelectuali. Muzeul a fost constituit pe baza colecţiilor şcolare de la Liceul „Mihail Kogălniceanu” şi Liceul „Cuza Vodă”. O contribuţie importantă în formarea expoziţiei au avut-o şi donaţiile din partea profesorilor. Spre exemplu, profesorul Ştefan Bujoreanu a donat colecţia de arheologie, aceasta constând în dălţi, amfore greceşti descoperite la Vetrişoaia etc.

Este important să ştiţi că în cadrul secţiei de etnografie sunt ilustrate, cu ajutorul obiectelor de o mare valoare artistică şi documentară, iscusinţa meşterilor locali şi vechimea practicilor legate de îndeletnicirile tradiţionale cum ar fi viticultura, agricultura şi albinăritul. De asemenea, şi industria textilă este bogat reprezentată aici prin colecţia de ştergare, scoarţe şi costume dar şi prin perfecţionarea şi păstrarea unor tehnici de lucru a exponatelor. Muzeul municipal Huşi, dispune de o colecţie de artă plastică unde sunt expuse lucrări semnate de Otto Brice, Gheorghe Tăttărăscu, Adina Paula Moscu, C. Angheluţă şi Viorel Huşi.

Clădirea în care este adăpostit muzeul a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea,  de către Adam Mitache, un fost prefect al judeţului Fălciu, denumirea zonei din anul 1907. În prezent, Muzeul Municipal din Huşi aparţine domeniului public local şi este închis pentru a fi restaurat şi conservat.

 

 

 

 

 

 

Ascultaţi istoricul obiectivelor turistice din România, apelând serviciul HERO.dot, serviciu de audioghid istoric prin telefon la numărul unic 0332 780 780 urmat de codul obiectivului ales: 6341

 

 

 

 

Sursa foto: primariahusi.ro