Muntii Bistritei – Carpatii Orientali

Muntii Bistritei sunt o grupa muntoasa a Carpatilor Moldo-Transilvani, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Budacu, avand 1859m. Situati in zona centrala a Carpatilor Rasariteni, muntii Bistritei fac parte din compartimentul geografic numit muntii Bistritei moldovene de mijloc, ocupand o suprafata de peste 1200 kmp.

Descriere Muntii Bistritei

Inconjurate de apele Bistritei si Bistricioarei, culmile bistritene se desfasoara pe aproape 50 km de la est la vest. Limita nord-estica este ferm marcata de firul vijelios al Bistritei, peste care se invecineaza cu masivul Rarau — Giumalau si muntii Stanisoarei (est); la vest, dincolo de izvoarele Bistricioarei, muntii Calimani si Giurgeu iar la sud masivul Ceahlau inchid cu brau de piatra laturile muntilor Bistritei. Valea Negrei, principal afluent al Bistritei, imparte in doua sectoare montane, aproximativ egale ca suprafata: masivul Pietrosul si masivul Budacu. Geologic ambele masive se caracterizeaza prin sisturi cristaline. Masivul Pietrosul Bistritei, al doilea sector inalt al muntilor Bistritei Moldovene (dupa Rarau — Giumalau) se intinde intre Depresiunea Saru Dornei (in vest) si valea Neagra Brosteni (in sud-est): creasta principala, orientata de la nord spre sud, culmineaza in varful Pietrosul (1791 m) si coboara pana la altitudinea de 1355m in pasul Paltinis, prin care face legatura cu muntii Calimanului.
Masivul Budacu, delimitat la nord de valea Neagra Brosteni, la sud-vest de Bistricioara si la est de valea Bistritei, culmineaza in varful Budacu (1859 m); creasta principala, orientata de la vest la est, insiruie varfurile Tiblesul Mare, Grintiesul Mare si Mic, Preluca, Hurduga, coborand spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Apele care brazdeaza versantii ambelor masive sint colectate in zona nordica si estica de valea Bistritei (Ortoaia, Rusca, Izvorul Rau, Barnarelul, Barnaru, Negrisoara, Neagra, Borca si Drepta) si de Bistricioara in sectorul sudic si vestic. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 C, care pot depasi 6 C in depresiuni, cu precipitatii bogate(800-1200 mm/an si pe alocuri peste 1200 mm/an) si cu vanturi frecvente si puternice. La peste 1800m temperaturile scad la 0-2 C, verile sunt scurte, iernile lungi, precipitatiile abundente si vanturile puternice. In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura. Vegetatia este formata din: padurea de fag pana la 1200m, de amestec si de rasinoase. Pe muntii inalti (Caliman, Ceahlau) apar pajistile alpine (ienupar, jneapan, afin, merisor). Fauna este reprezentata prin animale ca: mistretul, viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de conifere, ursul, cerbul, rasul; pasari ca: gainusa de alun, cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte; pesti ca: pastrav, clean, mreana. In Ceahlau a fost populata capra neagra.
Principalele puncte de plecare pe trasee turistice marcate, atat in masivul Pietrosul Bistritei cat si in Budacu — Grintiesu sunt localitaile insiruite pe vaile Bistritei si Bistricioarei. Singura cabana turistica din masiv — cabana Zugreni (Vadu Bistritei) — este situata la poalele Pietrosului Bistritei, la intrarea in defileul cheile Zugreni (altitudine 719  m) deservind atat traseele din aceasta zona cat si legatura cu muntii Rarau — Giumalau. Cabanele si cantoanele forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (valea Negrisoara), Cristisor (valea Neagra), Borca, Borca Chei (valea Borcii), Darda si Paltinis
(valea Grintiesului) dispun de cate 4—8 locuri de cazare, putand sa asigure in caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici, in limita locurilor disponibile.

 

Sursa: turismland.ro