Orasul Suceava

Orasul Suceava este construit pe doua zone geografice: dealurile si vaile raului Suceava. Raul, lung de 170 km, izvorand din Masivul Lucina, ocupa 26% din suprafata judetului cu bazinul sau hidrografic. Municipiul se numara printre cele mai vechi si mai importante asezari ale tarii fiind resedinta si totodata cel mai mare oras al judetului Suceava, situat in Bucovina, Romania si se afla la 149 de km de la varsarea in Siret.

Alexandru cel Bun a condus tara din Suceava timp de 32 de ani, marind cetatea si intarindu-i zidurile. In 1401, aici s-a stabilit si Mitropolia Moldovei. In 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orasul Suceava era mentionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum si a unor marfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea sa fie insa in timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504). In vara anului 1476, ambitiosul Mohamed II si-a incercat norocul sub zidurile cetatii, dar darza rezistenta a moldovenilor i-a frant vointa victoriei si l-a silit sa se retraga in mod rusinos. Stefan facuse din Suceava un fel de creier al sistemului sau de aparare.

 

Obiectivele turistice din Suceava sunt: Manastirea Sfantul Ioan cel Nou, Manastirea Teodoreni - 1597, Biserica Mirauti, Biserica Sf. Dumitru - 1534-535, Biserica Invierea Domnului - 1551, Biserica Sf. Nicolae - 1611, Biserica Sf. Ioan Botezatorul (Coconilor) - 1643, Biserica Sf. Andrei, Biserica Sfanta Vineri, Manastirea Zamca - 1606, Biserica armenească "Sf. Simion" (Turnul Roşu) - 1513, Biserica armenească "Sf. Cruce" - 1521, Capela din cimitirul armenesc din Suceava - 1904, Biserica romano-catolica - 1836, Biserica evanghelica, Sinagoga Gah - 1870, Biserica de lemn Sf Antonie cel Mare din Suceava, Catedrala Marasesti, Biserica Sf. Gheorghe a manastirii Sf. Ioan cel Nou, Biserica Sf. Haralambie.

 

Relieful din zona orasului si din imprejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub forma de platouri, coline (cueste) si dealuri (Zamca, 385m; Viei, 376m; Manastirii, 375m; Tarinca, 435m) separate de vaile raurilor Suceava, scheia, Raul Targului, Bogdana si Paraul Morii. Orientarea generala a interfluviilor, cat si a vaii Sucevei este NV-SE, conform structurii geologice cu caracter monoclival. Solurile din raza orasului intra, in general, in categoria celor de silvostepa, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o forma relicta, corespunzatoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul ca sunt soluri tipice de silvostepa. Ele sunt cele mai fertile soluri din zona, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahar si cerealelor. Teritoriul judetului Suceava apartine in intregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apa curgatoare din perimetrul municipiului, Suceava, creeaza in dreptul orasului o albie larga, un culoar de 1,5 km latime, in cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a masurilor de indiguire si protejare a intregului spatiu afectat zonei industriale si de agrement.