Ziua internaţională pentru demnitatea victimelor

În fiecare an, pe 24 martie, este celebrată Ziua internaţională pentru dreptul la adevăr privind încălcări ale drepturilor omului şi pentru demnitatea victimelor. Instituită de Adunarea Generală a ONU, la 21 decembrie 2010, această zi reprezintă un omagiu adus monseniorului Oscar Arnulfo Romero, ucis la 24 martie 1980, după denunţarea încălcărilor drepturilor omului în cazul celor vulnerabili din El Salvador.
Scopul marcării acestei zilei este să onoreze memoria victimelor încălcărilor grave şi repetate ale drepturilor omului şi să promoveze importanţa dreptului la adevăr şi justiţie, să aducă un omagiu celor care şi-au dedicat şi pierdut vieţile în lupta pentru răspândirea şi protejarea drepturilor omului.
Dreptul la adevăr este adesea invocat în contextul încălcărilor grave ale drepturilor omului şi nerespectării reglementărilor din domeniul umanitar. Rudele victimelor execuţiilor sumare, dispariţiilor forţate, răpirilor sau torturii au nevoie să ştie ce s-a întâmplat cu acestea. Dreptul la adevăr implică aflarea întregului adevăr cu privire la evenimentele petrecute, circumstanţele specifice şi participanţi, precum şi despre motivele din spatele lor.
„Ziua internațională a dreptului la adevăr cu privire la încălcările drepturilor omului reprezintă un omagiu adus victimelor unor abuzuri îngrozitoare și a încălcărilor sistematice ale drepturilor omului. 
Cu această ocazie, onorăm eforturile, implicarea și dedicarea tuturor celor ce luptă pentru descoperirea adevărului despre încălcarea gravă a drepturilor omului, contribuind astfel la un viitor mai bun, în care demnitatea umană reprezintă piatra de temelie a societății noastre. Cunoașterea curajului celor ce caută adevărul și dreptatea și apără drepturile omului ne inspiră și ne determină să depășim prejudecățile, să căutăm cauzele conflictului și să prevenim apariția acestuia, să venim în întâmpinarea victimelor cărora să le restabilim demnitatea și să le oferim remedii eficiente în acest sens”, a spus cunoscutul avocat ieșean Gianina Vera Poroșnicu.
Evenimentul promovează recunoaşterea impactului activităţii şi a valorilor dovedite de Arhiepiscopul Oscar Arnulfo Romero care s-a opus oricărei forme de violenţă, promovând protejarea vieţii şi demnitatea umană. „Nu am vocaţie de martir”, mărturisea arhiepiscopul, chiar dacă predica astfel: „O persoană nu trebuie niciodată să se iubească până în punctul de a evita orice risc posibil de moarte pe care istoria i-l pune dinainte. Cine caută în toate modurile să evite un astfel de pericol, a şi pierdut deja propria viaţă”.
Cine a fost martirul din 24 martie
Oscar Arnulfo Romero s-a născut pe 15 august 1917 în Ciudad Barrios, în statul El Savador; a fost hirotonit preot pe 4 aprilie 1942 la Roma, unde se afla la studii.

Când s-a întors în patrie, a fost trimis într-o parohie. A devenit apoi rector al Seminarului Interdiecezan din San Salvador, director de reviste pastorale şi secretar al Conferinţei Episcopale din America Centrală şi Panama. Încă din tinereţe, Romero avea faima de sacerdot auster, cu o profundă spiritualitate, o doctrină severă şi o dragoste specială pentru cei săraci. Foarte simplu, în faţa oprimării şi a exploatării poporului, observând „echipele morţii” care ucideau ţărani, săraci şi preoţii implicaţi în apărarea lor, Arhiepiscopul înţelege că nu poate face altceva decât să ia o poziţie clară. A instituit o Comisie pentru apărarea drepturilor omului; la Sfintele Liturghii pe care le celebra, veneau un număr foarte mare de persoane; sunt memorabile plângerile sale împotriva crimelor de stat care se comit în fiecare zi.
Canonizarea lui Oscar Arnulfo Romero
A plătit cu o progresivă izolare şi cu puternice opoziţii, atât la Nunţiatură ca şi în Vatican, alegerea sa preferenţială pentru săraci: unii Episcopi îl acuzau de „incitare la luptă de clasă şi la revoluţie”, în timp ce era defăimat şi luat în râs de către mişcarea politică de dreapta, fiind considerat subversiv şi comunist. „În numele lui Dumnezeu şi al poporului care suferă, vă implor, vă rog, şi în numele lui Dumnezeu va ordon, să înceteze persecuţia împotriva poporului”, a spus pe 23 martie 1980 în ultima sa predică în Catedrală. În ziua următoare, după amiază târziu, un ucigaş plătit s-a furişat în capela spitalului în care Arhiepiscopul Romero celebra Sfânta Liturghie, şi l-a împuşcat direct în inimă, în timp ce Arhiepiscopul ridica potirul la Ofertoriu. Considerat imediat martir al poporului din El Salvador, cauza sa de beatificare s-a deschis în 1997, dar a eşuat la Vatican. Între timp, demersurile au fost reluate, iar arhiepiscopul Óscar Arnulfo Romero a fost canonizat în octombrie 2018. „Canonizarea arhiepiscopului Óscar Arnulfo Romero Galdámez este un dar extraordinar pentru întreaga Biserică Catolică de la începutul acestui mileniu”, a scris monseniorul Vincenzo Paglia, postulatorul cauzei de canonizare a arhiepiscopului Óscar Arnulfo Romero. Astfel, „Papa Francisc a dorit ca Paul al VI-lea și Oscar Romero să fie uniți în celebrarea canonizării. Este o asemănare semnificativă. Sunt doi mari mărturisitori ai credinţei din secolului al XX-lea: doi sfinți legaţi de  Conciliul Vatican II. Unul pentru că l-a dus la bun sfârşit; celălalt pentru că a trăit spiritul conciliului până la sfârșitul vieţii”, a mai notat, la vremea canonizării, mons. Vincenzo Paglia.
Maura ANGHEL