12 august, Ziua Internațională a Tineretului

Recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului a fost aprobată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în 1999.

În 1998, o rezoluţie care proclama 12 august drept Ziua internaţională a tineretului a fost adoptată de prima sesiune a Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili pentru Tineret, găzduită de Guvernul Portugaliei în cooperare cu Naţiunile Unite (Lisabona, 8 - 12 august 1998). Respectiva recomandare a fost aprobată ulterior de cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în Rezoluţia 54/120, intitulată "Politici şi programe care implică tineretul" ("Policies and programmes involving youth" - 17 decembrie 1999).

Adunarea Generală a ONU a recomandat organizarea de activităţi de informare publică pentru a sprijini Ziua internaţională a tineretului ca o modalitate de a promova o mai bună conştientizare a Programului mondial de acţiune pentru tineret.

Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.

În prezent, lumea se angajează într-o tranziţie verde. Trecerea către o lume durabilă şi prietenoasă cu mediul este esenţială nu numai pentru răspunsul la criza climatică globală, ci şi pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), arată ONU pe site-ul dedicat Zilei internaţionale a tineretului - https://www.un.org/en/observances/youth-day. O tranziţie de succes către o lume mai verde va depinde de dezvoltarea competenţelor ecologice în rândul populaţiei. Competenţele ecologice sunt "cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini necesare pentru a trăi, a dezvolta şi a susţine o societate durabilă şi eficientă din punct de vedere al resurselor", potrivit sursei citate.

Acestea includ cunoştinţe şi abilităţi tehnice care permit utilizarea eficientă a tehnologiilor şi proceselor verzi în mediile profesionale, precum şi abilităţi transversale care se bazează pe o serie de cunoştinţe, valori şi atitudini pentru a facilita deciziile durabile din punct de vedere ecologic la locul de muncă şi în viaţă.

Datorită naturii lor interdisciplinare, esenţa competenţelor ecologice este uneori exprimată, parţial, dacă nu în întregime, prin alţi termeni asociaţi precum "competenţe pentru viitor" şi "competenţe pentru locuri de muncă verzi". Deşi abilităţile ecologice sunt relevante pentru oamenii de toate vârstele, ele au o importanţă sporită pentru tineri, care pot contribui la tranziţia ecologică pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit ONU.

Ziua internaţională a tineretului 2022 a avut ca scop amplificarea mesajului că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. De asemenea, marcarea acestei zile privea creşterea gradului de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

În 2021, tema Zilei internaţionale a tineretului a fost "Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară" ("Transforming Food Systems: Youth Innovation for Human and Planetary Health").

În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţii au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat totodată recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia.