4 iulie, Ziua Crucii Roșii Române

Ziua Crucii Roşii Române este sărbătorită, în fiecare an, la 4 iulie, aceasta fiind data la care, în 1876, s-a înfiinţat Societatea de Cruce Roşie din România şi a primit recunoaşterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR) este o organizaţie umanitară, membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, auxiliară autorităţii publice şi abilitată prin lege să asigure asistenţa umanitară în caz de dezastre şi să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, notează site-ul https://crucearosie.ro/.

Printre semnatarii actului de înfiinţare a CRR, în 1876, se regăseau personalităţi importante ale vremii - Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza şi dr. Carol Davila, aminteşte site-ul https://crucearosie.ro/.

Primul preşedinte al CRR, care îşi avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colţea din Bucureşti, a fost prinţul Dimitrie Ghica (între 1876-1897).

În 1919, SNCRR adera la Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, iar în 1954, la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii, de la Viena, în 1965 şi reactualizate în 1985, au stat la baza întregii activităţi a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.

În timpul Războiul de Independenţă (1877-1878), Crucea Roşie a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie, a înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară. Între anii 1888 şi 1892, societatea şi-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înfiinţat şcoala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înfiinţat un spital-şcoală cu zece paturi.

În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război, precizează site-ul https://crucearosie.ro/.

Între anii 1930-1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcţionării şcolii de infirmiere voluntare. Numărul filialelor CRR a crescut de la 84 în 1926, la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 18.000 la 30.000.

În 1940, în urma ultimatumului dat de URSS, a Dictatului de la Viena şi a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roşie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiaţi. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenţia de la Geneva din 1929, care reglementa situaţia aviaţiei sanitare aflată sub emblema Crucii Roşii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariţia Escadrilei Albe a Crucii Roşii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.

După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, CRR şi-a mobilizat toate resursele materiale şi umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniţilor, bolnavilor, prizonierilor şi refugiaţilor, acţionând astfel în condiţii de război total.

Odată cu instaurarea dictaturii comuniste, CRR şi-a pierdut autonomia. După 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor şapte Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate, notează site-ul amintit.

În 1995, a fost adoptată şi promulgată Legea nr. 139 privind activitatea Societăţii Naţionale a Crucii Roşii Române. Legea recunoaşte organizaţia ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar.

Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluţia şi repoziţionarea Crucii Roşii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reuşit separarea legislativului de deliberativ şi prin derularea unui program de dezvoltare organizaţională cu sprijinul Federaţiei Internaţionale şi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, s-a mai făcut un pas în direcţia alinierii la standardele internaţionale actuale.

Prin organizarea sa teritorială, atât ca resurse umane, cât şi logistice, CRR poate asigura un răspuns prompt încă din primele ore de la producerea unui dezastru, prin organizarea unor tabere de sinistraţi, înfiinţarea de puncte de triaj şi de acordare a primului ajutor de bază.

Totodată, având în vedere că în lume au loc mereu conflicte armate, tulburări interne, dezastre naturale, chimice, violenţe, în urma cărora multe vieţi sunt pierdute şi multe familii ajung să fie separate de cei dragi, CRR ajută aceste familii să restabilească legăturile cu rudele apropiate sau să afle ce s-a întâmplat cu acestea, chiar şi atunci când separarea a avut loc cu multe decenii în urmă. Serviciul căutări persoane al CRR face parte dintr-o reţea care reuneşte peste 186 de societăţi naţionale de Cruce Roşie/Semilună Roşie şi colaborează cu Agenţia Centrală de Căutări a CICR (Comitetul Internaţional de Cruce Roşie) şi cu Delegaţiile CICR aflate în zonele de conflict armat.

În 2007, Crucea Roşie Română a lansat seria Galelor Crucii Roşii, cu scopul strângerii de fonduri şi ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localităţile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici. În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roşii Române.

Actualul preşedinte al Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, care a fost aleasă în această funcţie la 15 mai 2015.

De la începutul pandemiei de COVID-19, CRR a lansat campania naţională de strângere de fonduri "România salvează România", pentru susţinerea unităţilor sanitare şi a persoanelor afectate de pandemie.

În 2022, CRR a lansat Apelul umanitar pentru poporul ucrainean, sub sloganul "Umanitatea nu are graniţe". Totodată, a fost creat un program de susţinere şi asistenţă financiară pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi în România, Crucea Roşie Română intervenind de urgenţă cu resurse materiale, umane, financiare şi logistice pentru a ajuta populaţia civilă care ajunge pe teritoriul României, dar şi pentru ajutorarea civililor aflaţi în nevoie în Ucraina.