FOTO | Începe lupta pentru materiile prime: Peste 95% dintre ele se găsesc în Marea Neagră

Conform unei hărți trimise de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) către ZF, metalele care intră în categoria pământurilor rare, precum și cantități de mangan, ar putea fi găsite în adâncurile Mării Negre. Informațiile privind potențialele cantități de materii prime critice deținute de România sunt clasificate, inclusiv rezervele de uraniu, iar ANRM a declarat că, din acest motiv, nu poate oferi informații despre aceste cantități.

Totuși, ANRM a furnizat un tabel cu 32 din cele 34 de materii prime critice și informații despre modul în care acestea afectează teritoriul României, conform Ziarul Financiar. 

Un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate strategice, sunt de interes major în procesul de tranziție energetică al Uniunii Europene. Litiul, cobaltul și nichelul sunt utilizate în vehiculele electrice, borul este esențial pentru turbinele eoliene, magneziul este necesar în industrii cu valoare adăugată ridicată, precum cea aerospațială, auto sau de apărare, iar grafitul este vital pentru mobilitatea electrică. 

Deși UE este dependentă de importurile de materii prime critice, intenția este de a reduce această dependență. Un prim pas este revizuirea resurselor proprii ale fiecărui stat pentru a evalua posibilitatea de extracție a acestor materii prime critice.

În acest sens, a fost emisă Legea privind Materiile Prime Critice (CRMA), care vizează diversificarea aprovizionării cu materii prime critice, promovarea reciclării și sprijinirea inovării în utilizarea resurselor.  În prezent, China este principalul producător mondial al multor materii prime critice, inclusiv pământurile rare, litiul și cobaltul. UE își propune să extragă circa 10% din necesarul său de materii prime critice până în 2030, să recicleze 25% din aceste materii prime și să proceseze intern aproximativ 40% din necesar. De asemenea, gradul de dependență față de un singur furnizor extern nu trebuie să depășească 65%.  ANRM a menționat că actualizarea bazei de date a rezervelor se face anual conform Legii Minelor, iar statele membre ale UE au obligația de a elabora programe naționale de explorare a materiilor prime critice. Aceste programe trebuie să fie transmise Comisiei Europene și să fie implementate în termen de un an de la intrarea în vigoare a regulamentului.

De asemenea, operatorii minieri sunt obligați să elaboreze planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directivei privind deșeurile extractive.

Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice - orizont 2035, publicată la finalul anului 2022, subliniază importanța identificării și exploatării potențialului de materii prime critice în UE. Documentul menționează crearea unei alianțe europene în domeniul materiilor prime (ERMA), care se concentrează pe nevoile urgente, inclusiv reziliența lanțului de aprovizionare al UE în ceea ce privește pământurile rare, magneții și metalele de bază. Colaborarea între CE, statele membre și regiuni este esențială pentru identificarea și dezvoltarea proiectelor miniere și de prelucrare în UE care pot deveni operaționale până în 2025.

Evaluarea bazei naționale de materii prime critice este considerată crucială conform strategiei, iar principalii beneficiari ai acestor resurse sunt operatorii din domeniul tehnologiilor avansate și industriei, cum ar fi aeronautica, electronică, medicină, energie solară și altele. Oportunitățile de exploatare la nivel local includ resurse precum nisipurile cuarțoase și grafitul, iar din categoria resurselor metalifere se remarcă cromul, magneziul, germaniul și telurul. Există, de asemenea, posibilitatea de descoperire a altor resurse, precum cobaltul, indiumul, niobiul și altele, însă perspectivele sunt mai reduse.

Documentele prezentate de ANRM includ și o hartă offshore care indică prezența manganului și a pământurilor rare în Marea Neagră, subliniind astfel potențialul resurselor din această regiune.

A fost anunțat primul miliard de dolari investi în exploatarea magenziului. Urmeaza înca unul?

În ceea ce privește următorul miliard de dolari pentru explorarea magneziului în România, acest lucru depinde de evoluția proiectului și de capacitatea companiei Verde Magnesium de a atrage noi investitori. Compania intenționează să investească 1 miliard de dolari în exploatarea minieră a magneziului și în dezvoltarea unei fabrici de magneziu metalic în zona Budureasa din Bihor.

Investiția totală va fi realizată într-un orizont de opt-zece ani și va asigura o capacitate maximă de producție a fabricii de 90.000 de tone de magneziu metalic pe an. Până în prezent, finanțarea a provenit în întregime de la compania americană de investiții Amerocap, sponsorul principal al proiectului. Cu toate acestea, Verde Magnesium este în discuții cu alți investitori pentru a atrage fonduri suplimentare de aproximativ 500 de milioane de dolari. De asemenea, proiectul a fost inclus în portofoliul de investiții al European Raw Materials Alliance (ERMA).

Este important de subliniat că realizarea investiției depinde de finalizarea cu succes a procesului de explorare și de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților.