Sute de infractori din Iași, prinși cu ajutorul imaginației

 

Poliția ieșeană se bazează de multe ori pe angajații care realizează portrete-robot * în ultimii 15 ani a fost nevoie de realizarea a aproximativ 350 de portrete de acest gen, pentru a prinde infractori * pentru a face un portret-robot, specialiștii se bazează pe descrierile făcute de martori sau de victime

 

Comit infracţiuni şi mulți dintre ei ajung pe mâinile oamenilor legii şi, mai apoi, în spatele gratiilor. În situația în care autorul este prins la scurt timp sau în flagrant, lucrurile sunt simple. Dar există sute de cazuri în care poliţiştii ieșeni înregistrează dosarele cu „autor necunoscut” („A.N.” - n.r.) şi, ulterior, duc o luptă acerbă pentru a da de urma suspecților. Astfel, în sute de cazuri, cei care îi găsesc pe criminali sunt cei ce le realizează portretele-robot.

„Din anul 2005, până acum, am realizat aproximativ 350 de portrete-robot. Desenele-schiță în creion se mai folosesc, nu s-a renunțat total la ele”, a declarat agentul-șef principal Gabriel Șendrea, angajatul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași care are această activitate.

Un software din Marea Britanie

Angajatul Poliției ieșene a mai spus că, la IPJ, este utlizat un program pe calculator din Marea Britanie.

„La Iași este folosit un program software realizat în Marea Britanie, care se bazează pe o abordare holistică a procesului de realizare a portretului-robot. Astfel, se pornește de la un tip de fețe umane complete, care, mai apoi, sunt combinate, folosind un anumit tip de algoritmi pentru obținerea rezultatului dorit. Nu se selectează separat elementele faciale, care, mai apoi, să fie combinate pentru realizarea feței”, a adăugat Gabriel Șendrea.

Potrivit acestuia, sistemul utilizat a fost implementat la Iași în anul 2009. „Portretele realizate cu acest sistem sunt destul de apropiate de realitate. Aici, un factor important îl are martorul sau persoana vătămată care descrie autorul faptei”, a mai spus polițistul ieșean.

Portret al unui suspect de furt

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Iași au dat și un exemplu de suspect prins cu ajutorul acestei tehnici.

„De exemplu, o persoană necunoscută ar fi comis mai multe furturi de biciclete din scări de bloc din municipiul Iaşi, în perioada mai - august 2009. Au fost întocmite mai multe dosare penale, iar, în două dintre acestea, s-a constatat necesitatea întocmirii unor portrete-robot. Astfel, în lunile iunie și august 2009, în urma descrierilor realizate de doi martori, au fost întocmite două portrete-robot ale unui tânăr bănuit de comiterea faptelor”, a precizat Ioana Buștiuc, purtătorul de cuvânt al IPJ Iași.

Cum se realizează și ce trebuie reținut

Portretele-robot sunt realizate pe baza descrierilor făcute de către martori sau victime care au văzut suspecții în momentul comiterii infracțiunii.

„Ce fel de ochi avea? Cum arăta nasul? Ce culoare avea la păr?”

Răspunsurile la acest gen de întrebări rezolvă deseori dosare grele: jafuri, omoruri sau tâlhării, în cadrul cărora autorul sau autorii nu sunt identificaţi. Așadar, martorii şi victimele stau faţă în faţă cu specialistul Poliţiei în realizarea portretului-robot.

Dintr-o planşă de chipuri umane, toate fictive, se alege forma feţei suspectului, aşa cum el a fost văzut, tipul de ochi, de nas, de gură sau semnele particulare. Mai apoi, specialistul face câte un portret pentru fiecare descriere.

Totuși, într-un astfel de caz, până şi o şuviţă de păr poate schimba fizionomia suspectului căutat. Toate detaliile sunt alese atent. Mai mulţi martori, mai multe potrete. La final, se aleg punctele comune. Aşa, desenul se apropie cât mai mult de realitate. Până la urmă, cele mai grele situații de acest gen sunt cele cu victime sau martori persoane în vârstă, care redau cu dificultate semnalmentele suspectului.

Martorii sau victimele unei infracţiuni sunt sfătuiți de către specialişti să se concentreze pentru a reţine cât mai mult din faţa suspectului. Cu ajutorul acestor informaţii este posibil ca până şi cei care au jefuit sau tâlhărit având faţa pe jumătate acoperită să fie identificaţi.

Realizarea unui portret robot durează o oră - maximum două şi nu e o muncă simplă. Conform specialiștilor, există cel puţin 100 de elemente faciale care trebuie descrise. Ciprian NEDELCU