Academia CSM Politehnica Iaşi, pe un butoi cu pulbere!

 

Antrenorii de la Academia CSM Politehnica Iaşi (fostul Centru de Copii şi Juniori) aşteaptă cu sufletul la gură întâlnirea cu Cornel Şfaiţer, programată în acest weekend, cel mai probabil după amicalul dintre echipa mare şi juniorii Under 19. Speră ca lucrurile să se clarifice, să nu mai fie loc de bâjbâieli şi incertitudini.

În ultima vreme, tehnicienii Academiei au devenit ţinta unor atacuri şi reproşuri, superficial justificate, din partea unor gazetari, dar şi a unor suporteri deloc răbdători şi deloc în cunoştinţă de cauză.

S-a reproşat, în principal, locurile periferice ocupate de grupele de juniori în campionatele "Elite" şi faptul că Academia nu produce. Două subiecte total false. Şi iată de ce:

În ce priveşte competiţiile, juniorii ieşeni n-au mai participat la întrecerile "Elite" din 2019. Din motive ce n-au depins nici de ei, nici de antrenori. A fost, mai întâi, pandemia. Apoi, dosarul de licenţiere. Care presupunea, printre altele, şi nişte condiţii de pregătire în ton cu vremurile. Nu mai precare decât acum 45 de ani!

Practic, au fost doi ani de pauză. La nivel de copii şi juniori e enorm. Echivalează cu 4-5 ani de stat pe bară, la nivel de seniori. Despre ce vorbim? Dar, din fotoliu, printre chipsuri şi ţigări, e uşor de criticat.

Deşi s-au făcut ceva investiţii, iar baza din Abator începe să arate rezonabil, încă mai e mult de lucru aici. Mai trebuie măcar două terenuri de antrenament, o sală de forţă dotată cu tot ce trebuie şi nu jumătate sală de forţă, jumătate vestiar, duşuri funcţionale, n-ar strica o saună şi ceva condiţii de recuperare după efort. Abia după ce intrăm, cât de cât, în rând cu lumea, gazetarii şi suporterii pot emite pretenţii...

Atâta vreme cât un club precum Politehnica Iaşi are o infrastructură în sectorul juvenil mult sub cea a unei comune bănăţene, vorba aceea, de unde nu-i, nici Dumnezeu nu poate cere!

Mai departe. Motivarea antrenorilor. Păi, când mereu lansezi în spaţiul public informaţii cum că vor fi restructurări şi concedieri, când aceştia sunt plătiţi cu salarii gen femeie de serviciu, de unde performanţe?

Când, din cauza unei baze de pregătire încă foarte departe de rigorile acestui mileniu, tehnicienii de la Academie sunt nevoiţi să programeze lecţii de antrenament la ore total ineficiente. 15.00 sau 19.00, de exemplu (e un aspect pe care-l voi dezvolta pe larg într-un alt articol)?

Cam astea sunt ofurile antrenorilor. Care, pe bună dreptate, simt o mare frustrare. Cum adică n-au propus juniori pentru echipa mare???

Târnovanu, Axinte, Brînză, Târşa, Zaharia, Francisc Cristea, Aftanache, Pelivan, Iuraşcu, Victor Petrişor, Pop etc. n-au făcut junioratul nici la Juventus, nici la Ajax şi nici la Barcelona. Au învăţat ceea ce ştiu şi pot ceea ce pot mulţumită antrenorilor de la Academie. Şi mai sunt destui tineri împrumutaţi pe la echipele de Liga 2 sau Liga 3... Danale, Sabin Moldovanu...

Într-un clasament al promovărilor din pepiniera proprie, în ultimii 4-5 ani, doar Farul/Viitorul lui Hagi şi, poate, FCSB se află înaintea Iaşului. Atunci, cum nu-i performanţă?

Câţiva ultraşi şi câţiva posesori de legitimaţii de presă au reuşit să zugrăvească un portret total pe lângă realitate în ce priveşte Academia. Dilema la acest moment e dacă Şfaiţer va da crezare acestora sau va dovedi că, într-adevăr, se pricepe la fotbal. Vedem în acest weekend, ţinem aproape. Marcel FLUERARU