Cel mai mare inamic al procurorilor anticoruptie va conduce Justitia din Romania,Florin Iordache, propus la Justitie: Inginer la Fabrica de Mobila Caracal, apoi viceprimar in orasul natal

Florin Iordache este de departe cel mai toxic personaj al actualului Guvern abia votat.

Domnia sa nu este ceea ce s-ar putea numi un lider politic. Nu se remarca printr-un discurs stralucit, iar ca parlamentar a avut si a cultivat un profil aflat in linia a doua a politicii PSD.

E considerat un jurist stralucit, desi urmeaza Facultatea de Drept a Universitatii din Craiova in jurul varstei de 40 de ani. Initial, a terminat Facultatea de Mecanica.

 CV-ul noului ministru al Justitiei

Florin Iordache, in varsta de 56 de ani, propus ministru al Justitiei, este la al cincilea mandat de deputat. Si-a inceput activitatea profesionala in 1985, ca inginer la Fabrica de Mobila Caracal, orasul sau natal, unde a fost si viceprimar intre anii 1996-2000.

 

Florin Iordache s-a nascut pe 14 decembrie 1960, la Caracal, este casatorit si are o fiica. In 1985, el a absolvit Facultatea de Mecanica la Universitatea Craiova, iar in 2002 a terminat cursurile Facultatii de Drept de la Universitatea din Craiova. Din 2004, a urmat cursuri postuniversitare si un master la Institutul National de Administratie. El a urmat si cursuri de master la Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucuresti si cursuri postuniversitare la Colegiul National de Aparare.

Florin Iordache a devenit, in 2007, doctor in "Relatii economice internationale", iar in 2008 a urmat noi cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Roman.
 

Deputatul PSD si-a inceput activitatea profesionala in 1985, el fiind pana in 1989 inginer la Fabrica de Mobila Caracal. Intre anii 1989 si 1996, Florin Iordache a fost inginer-sef -director la SAFAR S.F.6 Caracal. Din 1996 si pana in 2000, el a fost viceprimar la Caracal.

In anul 2000, Florin Iordache a obtinut si primul mandat de deputat, din partea PDSR, partid in care s-a inscris in acelasi an, dupa ce din 1996 el activase in Partidul Socialist, fiind presedinte al organizatiei Olt.

Aflat la cel de-al cincilea mandat de deputat, Florin Iordache este si vicepresedinte al PSD Olt.

Din iunie 2016 si pana la incheierea mandatului fostului Parlament, Florin Iordache a fost presedinte interimar al Camerei Deputatilor, urmare a revocarii lui Valeriu Zgonea din aceasta functie.

Audiat in dosarul lui Vlasov

In luna octombrie a anului trecut, Florin Iordache a fost audiat in calitate de martor, la instanta suprema, in dosarul in care a fost trimis in judecata fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat de interventii pentru promovarea in Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR sa poata prelua Oficiul National al Registrului Comertului.

Social-democratul a sustinut ca, din punctul sau de vedere, proiectul de lege nu a fost unul special, iar prin sustinerea acestuia a vrut sa vada care va fi dezbaterea parlamentara. Acesta a mai spus ca este arbitru in cadrul Camerei de Arbitraj, dar nu isi aduce aminte daca a dobandit acesta calitate in mandatul lui Mihail Vlasov.

In declaratia de avere a deputatului PSD este mentionat ca sotia sa, Magdalena Iordache, detine un teren intravilan in Bragadiru, cu o suprafata de 450 mp, precum si o casa in aceeasi localitate de 238 mp, ambele proprietati fiind achizitionate in 2009. El are si un autoturism VW Golf 1200, fabricat in 2013. La venituri, social-democratul a trecut 108.000 lei primiti de la Camera Deputatilor si 22.000 de la CCIR. Sotia sa a avut venituri anuale de 145.200 lei si 45.600 de la ICCJ.

 

Nu a avut nicio initiativa de a reforma sistemul juridic din Romania, dar s-a remarcat ca un bun manuitor al regulamentelor Camerei Deputatilor si un rapid scriitor si sustinator al proiectelor de legi controversate.

Florin Iordache nu face parte din categoria juristilor talentati, care au imaginatie si reusesc sa seduca un complet de judecatori, dar imbinarea dintre inginerie si Drept l-au facut un maestru al tehnicii legislative.

Culoarea neagra a unei zile de marti

Noul ministru al Justitiei i-a atras atentia lui Victor Ponta de pe vremea USL, imediat dupa 2012, cand si-a asumat in fata conducerii PSD ca impreuna cu un grup de parlamentari poate sa scrie legile amnistiei si gratierii intr-o singura noapte pentru a le pune rapid pe ordinea de zi si a fi votate. Aceasta operatiune politica a intrat in constiinta opiniei publice ca "Martea Neagra".

Iata stenograme din Parlament din Martea Neagra - Cum s-a desfasurat votul pe cele mai controversate legi

Pe site-ul Camerei Deputatilor au aparut stenogramele discutiilor din Parlament, cu prilejul adoptarii de catre deputati a modificarilor aduse Codului Penal si a raportului privind Legea Amnistiei din asa numita Martea Neagra.

"Valeriu Zgonea: Multumesc. Alte luari de cuvant? Intram pe amendamente. Amendamentul 1. Obiectii, comentarii? Nu. Admis. Amendamentul 2. Obiectii, comentarii? Nu. Admis. Amendamentul 3. Obiectii, comentarii? Nu. Admis. Amendamentul 4...". Astfel s-a desfasurat in mare intreaga sedinta, dupa cum arata stenogramele dezbaterilor din Parlament pe marginea raportului Comisiei Juridice asupra Legii Amnistiei si a gratierii unor pedepse. Si acest monolog Zgonea l-a tinut fara a ridica, de cele mai multe ori, ochii inspre sala.

Situatia s-a petrecut astfel in primul rand pentru ca cei mai multi dintre alesi nici nu intrasera in posesia proiectelor pe care trebuiau sa le voteze, in special cel privind amnistierea si gratierea, pentru ca el fusese votat in comisii cu o seara inainte si introdus pe ordinea de zi in ultimul moment.
 

Adoptarea raportului Comisiei juridice privind Legea Amnistiei continua ca in fragmentul de mai sus pana la amendamentul 23, fara nici un fel de reactie din partea parlamentarilor din sala.

Procesul de vot a decurs cu o rapiditate uluitoare, iar in cazul Legii Amnistiei, desi PNL, PDL si PP-DD au protestat la inceputul sedintei prin reprezentantii lor, nu au reusit sa formuleze obiectii la nici unul din amendamentele acesteia, un indiciu, probabil, ca nu avusesera timp sa studieze aceste amendamente.

 

"Valeriu Zgonea: Multumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Intram pe amendamente. Domnul deputat Scutaru. Nu v-am vazut, iertati-ma! Aveti cuvantul", spune presedintele Camerei Deputatilor, lucru explicat prin faptul ca abia isi ridica privirea catre sala. Dupa ce Scutaru, apoi Adrian Gurzau de la PDL si Daniel Fenechiu de la PP-DD isi expun indoielile, amendamentele sunt trecute pe banda rulanta.
 

"Amendamentul 23. Obiectii, comentarii? Nu. Admis. Merge la votul final. Are caracter organic", isi incheie Valeriu Zgonea calitatea de presedinte al sedintei.
La fel si in cazul dezbaterii Propunerii legislative pentru modificarea art. 2531 din Codul penal (Pl-x 467/2012), cand sunt scutite cateva categorii profesionale de conflictul de interese.

La fel si in cazul Dezbaterii Proiectului de Lege privind abrogarea art. 741 din Codul penal. "Valeriu Stefan Zgonea: Dezbateri generale? Nu sunt. Intram pe amendamentele admise. Amendamentul 1. Obiectii, comentarii? Nu. Admis. Amendamentul 2. Obiectii, comentarii? Nu. Admis...".
 

Atmosfera generala a acestor stenograme e una a lipsei evidente de dezbatere si transparenta, iar alesii arata ca de cele mai multe ori habar nu au ce voteaza, cum s-a demonstrat si in Legislativul trecut atunci cand, la semnul lui Mircea Toader, toti pedelistii, inclusiv ministrii, au votat impotriva masurilor luate de Guvernul lor, sustinand cresterea pensiilor si scaderea TVA la alimente fara sa stie.

Pe 10 decembrie, Camera Deputatilor a adoptat mai multe amendamente la Codul penal prin care parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, astfel incat nu mai pot fi cercetati de catre ANI si DNA. Prin Legea amnistiei si a gratierii ar urma sa fie eliberati multi dintre demnitarii inchisi pentru fapte de coruptie iar cei care sunt in diverse faze de judecata ar urma sa scape de incriminare.

 

Societatea civila, magistratii, ANI, DNA, presedintele Traian Basescu si tari importante, ca SUA, Germania, Franta Anglia sau Olanda, prin ambasadele lor, au protestat fata de actiunea Parlamentului Romaniei.
 

In cele din urma, Parlamentul a amanat pentru sesiunea din februarie adoptarea finala a amendamentelor la Codul Penal si votul pe Legea amnistiei, pana atunci acestea urmand sa se afle in dezbatere publica.

Florin Iordache, un "inginer in Drept", va conduce destinele Justitiei din Romania -

Atacul la sistemul legislativ a avut loc in data de 10 decembrie 2013.

Victor Ponta, premierul de atunci, a dat unda verde declansarii, nefiind in tara. Se afla in Africa de Sud, la inmormantarea lui Nelson Mandela.

Pachetul de legi conceput de echipa condusa de Florin Iordache cuprindea pe langa legea amnistiei si cea a gratierii si legea minelor cu referire directa la exploatarea de la Rosia Montana, precum si legea lobby-ului.

Toate aceste proiecte erau extrem de sensibile pentru societatea romaneasca, cu impact urias in ce priveste flagelul coruptiei. Acest pachet exploziv de legi a declansat criza din interiorul USL, urmata la scurt timp de ruperea aliantei dintre PNL si PSD.