Cum îi apără Dăncilă pe infractori! Răspunsul şocant transmis lui Timmermans

Răspunsuri şocante trimise de premierul României, Viorica Dăncilă, vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans la întrebările acestuia privind modificările aduse codurilor penale. Delapidarea, de exemplu, nu este infracţiune de corupţie, ci doar "diminuarea, prin fapta unui funcţionar, a patrimoniului pe care îl gestionează".

 

 
Premierul Viorica Dăncilă i-a răspuns pe 1 noiembrie prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene la scrisoarea în 18 puncte pe care acesta i-a transmis-o în legătură cu modificările aduse legislaţiei penale.

Dăncilă a apărat toate modificările, inclusiv cele declarate neconstituţionale, iar răspunsul său arată ca o veritabilă pledoarie pentru infractori.

Una dintre infracţiunile asupra căreia comisarul european cere clarificări este delapidarea. Acesta întreabă de ce, conform noilor amendamente, urmărirea penală se poate declanşa doar la cererea prealabilă a conducătorului instituţiei prejudiciate şi nu şi din oficiu, ca până acum.

Dăncilă răspunde că delapidarea nu este o infracţiune de corupţie, ci reprezintă diminuarea, prin fapta unui funcţionar, a patrimoniului pe care îl gestionează.

Prin urmare, răspunde premierul, responsabilitatea gestionării patrimoniului revine conducătorului unităţii prejudiciate, care poate hotărî dacă există temei pentru o cercetare penală sau dacă se poate aplica doar o sancţiune administrativă sau disciplinară.

Viorica Dăncilă omite însă să precizeze ce se întâmplă dacă delapidarea are loc cu asentimentul şefului de instituţie sau dacă cel care a comis delapidarea este chiar conducătorul instituţiei prejudiciate.

În cazul noii definiţii a abuzului în serviciu, Frans Timmermans întreabă de ce beneficiul necuvenit obţinut în urma comiterii faptei se limitează doar la beneficii materiale, din moment ce directivele europene vorbesc de „beneficii de orice natură", şi de ce, pentru ca fapta să fie infracţiune, beneficiarul trebuie să fie doar funcţionarul inculpat sau un membru apropiat de familie, şi nu un oricare alt terţ, cum prevedea legea până acum.

Dăncilă răspunde că abuzul în serviciu nu este o infracţiune de corupţie, ci e o infracţiune de serviciu, determinată de un raport de muncă, care poate fi sancţionată şi disciplinar sau contravenţional, şi doar cazurile grave să fie sancţionate penal.

Premierul reiterează ideea că abuzul în serviciu nu are legătură cu combaterea fraudelor cu fonduri europene, care sunt incriminate în Legea 78/2000. Ea evită să spună de ce amendamentul s-a limitat doar la „beneficii materiale", şi nu la „orice fel de beneficii" şi spune că eliminarea terţilor dintre beneficiari „vine ca o consecinţă firească a faptului că trebuie sancţionată obţinerea de foloase pentru sine şi pentru propria familie".

Dar nu spune de ce n-ar trebui incriminată obţinerea de foloase pentru oricine altcineva decât membrii familiei. realitatea.net