Nici Valentine's Day nu mai e ce-a fost odată! Li s-a luat românilor de Cupidon, inimioare şi Titanic?

Eu cred că Valentine's Day e sărbătoarea copiilor, a celor mici care se îndrăgostesc şi şuşotesc pe la colţuri despre "aia blondă dintr-a VI-a B", dau inimioare pe WhatsApp, sărută prin emoji-uri cu ursuleţi panda şi pun bileţele în bancă. Dacă mai pun. Căci dacă ar fi fost a adulţilor, n-aş mai fi văzut în market rafturi cu brioşe colorate neatinse şi praline în formă de inimioară peste care nimeni, dar nimeni din cei trecuţi de vârsta majoratului, nu se apleca cu gând să le pună în coş.

Poate că am fost un pic înnebuniţi şi duşi cu ca... cu valul pe la începutul începuturilor, după 2000, când eram cu toţii absolut fascinaţi de Valentinul americanilor. Dar gata, s-a stins, magia a rămas la fundul paharului. Românii noştri se sărută parcă mai cu foc de Dragobete, nicidecum de Valentine's, asta am văzut în ultimii ani. Ni s-a luat de Ziua Îndrăgostiţilor Lor.

Nici Valentine's-ul nu mai e ce a fost odată! Soţii nu mai duc flori doamnelor de acasă, prăjiturile sunt pentru liceeni, îmbrăţişările pentru actori iar sărutările pentru naivi. Eclerul cu inimioare din fondant prinde coajă în vitrină de vreo două zile, am văzut eu. Şi am şi auzit, lângă mine, una din cele mai frumoase declaraţii de dragoste, de la un pensionar către aleasa inimii lui, de-o vârstă cu el: "Lasă, Cicico, îţi fac eu clătite acasă!" Există ceva mai romantic de-atât?

Ce iubire? Ce profit? Ce sărbătoare?

Am fost la Titanic 3D, proiectat în cinema la 25 de ani de la lansare. Cel mai bun film de dragoste din toate timpurile, nu? Sala goală. Aproape goală. Vrei doi puştani stingheri cu un popcorn în poală. Niciun sărut pe întuneric, nicio şoaptă, niciun gâdilat şi niciun chicotit, nici măcar pe rândurile din spate.

Nu ştiu de ce, dar am senzaţia că şi de Mărţişor, şi de Ziua Femeii va fi cam la fel. Cu fursecuri uscate în cofetării de care nu se atinge nimeni, cu mărţişoare uitate pe tarabe şi flori nebăgate-n seamă, poate doar de florarii lor şi de admiratorii de dincolo de geam. Bag seamă că ne aprind mai degrabă Halloween-ul şi Lanterna lui Jack decât arcul tocit al unui Cupidon obosit. Şi scump! O pizza în formă de inimă aproape 100 de lei? O minibrioşă cât un degetar, 10 lei? Un şniţel "gătit cu dragoste" - 70 lei? Dar câtă dragoste să fie şi într-un ou cu pesmet?

Văd titluri la ştiri: Valentine's Day, profituri record pentru comercianţi. Ei, na! Nici vorbă! De câte ori am intrat în restaurante pe 14 februarie seara, în ultimii ani, de atâtea ori am stat printre mese goale, cu câte-un Rezervat ici colo. Nu ne mai plac sărbătorile de "dincolo" ca acum zece ani? Ne-om fi plictisit şi noi de atâta "dragoste de bufet", de megaoferte imbatabile, de pijamale cu inimioare "la reducere" care, după Săptămâna Iubirii... se fac mai ieftine aproape de două ori.

Ziua îndrăgostiţilor. Bleah!?

Elogiez Iubirea de câte ori prind ocazia, o pun în rime, o ridic în slăvi, o sfinţesc din vorbe, o aşez în paragraf de carte, dar mă intrigă să știu că una bucată zi îi forțează pe mulți să spună Te iubesc-uri într-o doară, undeva la mijloc între o respirație și-un oftat. Îmi place Valentine's Day, nu spun că sărbătoarea în sine e ceva oribil. Sunt americanofilă și iubesc cam tot ce au omuleții ăia în plus față de alții. Dar îmi place şi mai mult şi parcă şi umplutura din praline e mai dulce când soțul sau iubitul se folosește de orice ocazie pentru a-i reaminti femeii că e cea mai importantă. Nu-mi place atunci când Valentinul care tot anul merge la bere și la meciuri cu băieții își amintește de "aia" de lângă el într-o singură zi din an și mai mult nu. Pe ăştia i-aș săgeta fix unde-i doare mai tare, cu complicitatea unui Cupidon ușor frustrat, mefistofelic și fără scrupule!

E 14 februarie. Aşa, şi? Nici măcar cei din generaţia demenţei digitale nu mai sărbătoresc Ziua Îndrăgostiţilor, darămite noi ăştia care ne ridicam pe vârfuri şi ne spânzuram în sfoara răsucită de la gât când băgăm cheia în uşă! Nu se mai poartă Dragostea la vedere, iar florile aduse de soţ seara acasă, doar ca să mai dizolve nişte cheaguri din căsnicie, se ofilesc mai repede. Ştiai asta?

La mulţi ani, copii îndrăgostiţi!

La mai mulţi ani, tineri căsătoriţi! Cu sau fără petale de trandafir pe pat!