Rainbow Six 3: Raven Shield Review

Rainbow Six 3: Raven Shield Review

Imi doream intr-un review anterior putina variatie pe tema teroristilor in jocuri. Spuneam acolo ca m-am plictisit sa vad cum toti sunt arabi si vin din tari precum Irak, Iran sau Pakistan si ca teroristi exista si in America de Sud. Uite ca nu a trecut mult si mi s-a implinit dorinta, ceea ce in general as putea afirma ca e un lucru bun, insa, luat pe de-a intregul, jocul tot scartiie la capitolul asta. Oamenii astia de la Ubi Soft Montreal ori sunt geniali ori nu-si dau seama ce fac. Per total povestea contine cateva elemente inedite, poate chiar noi, pacat insa ca ea nu are consistenta si ca se repeta la nesfarsit aceleasi actiuni, dar in alta locatie. In principiu fiecare misiune se reduce la “teroristii au facut asta si asta si ori au ocupat un anumit loc ori au luat ostateci”. Elimina-i. Daca mai poti sa-i mai salvezi si pe bietii oameni e ok, vezi ca mai sunt si unii cu arme chimice, opreste-i si pe astia si gata. Acum Dumnezeu sa ma ierte, dar, decat asa, mai bine i-ar fi lasat pe teroristi acolo unde se obisnuisera cu ei, adica Rusia sau fostele sale state satelit si, de ce nu, si tarile mentionate mai sus. Mai bine puneau la punct o poveste care sa te determine sa te apropii oarecum de echipa cu care lucrezi de-a lungul jocului si reuseau astfel sa-ti capteze atentia cu partea de single-player. N-ai sa vezi asa ceva, Doamne fereste.

Practic, de-a lungul campaniei single-player nu se creeaza nici o legatura emotionala dintre jucator si agentii care formeaza echipa sau de ce nu echipele, ceea ce pot spune ca e pacat pentru ca deja dupa primele 5 misiuni actiunea in sine nu mai prezenta nici o provocare pentru mine. Anticipand probabil acest lucru, producatorii au scurtat aceasta campanie, astfel incat ea cuprinde doar 15 misiuni care, odata terminate, sunt deblocate in cadrul sectiunii custom mission pentru a putea fi jucate in moduri putin diferite. Cum majoritatea dintre noi se grabesc sa intre in mijlocul actiunii, prea putini isi bat capul cu sectiunea de training sau cu manualul. Gresit. Trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca desi am mai jucat ceva Rainbow Six la viata mea nu mi-am batut niciodata capul cu planificarea misiunii. Uite ca de data asta insa am zis ca nu ma las pana nu ii dau de cap si bine am facut pentru ca este atat de simplu incat toti cei care au putina imaginatie la bord pot sa o faca.
Acest joc poate fi abordat din doua puncte de vedere. Cei care isi doresc sa intre direct in mijlocul actiunii pot trece peste toate aceste stagii preliminare si pot incepe imediat, avand in spate doar 3 agenti Rainbow, ma refer aici la functia de Quick Play a jocului, iar cei care au afinitati de sef in adevaratul sens al cuvantului pot petrece mai bine de jumatate de ora in planning room pentru a pune la punct toate detaliile misiunii. Cei care se incadreaza in a doua categorie pot alege la finalul planificarii sa faca parte dintr-o echipa sau pot incepe misiunea in Observer Mode ceea ce le permite sa se bucure in liniste de fructele inteligentei si imaginatiei lor.

Imi doream intr-un review anterior putina variatie pe tema teroristilor in jocuri. Spuneam acolo ca m-am plictisit sa vad cum toti sunt arabi si vin din tari precum Irak, Iran sau Pakistan si ca teroristi exista si in America de Sud. Uite ca nu a trecut mult si mi s-a implinit dorinta, ceea ce in general as putea afirma ca e un lucru bun, insa, luat pe de-a intregul, jocul tot scartiie la capitolul asta. Oamenii astia de la Ubi Soft Montreal ori sunt geniali ori nu-si dau seama ce fac. Per total povestea contine cateva elemente inedite, poate chiar noi, pacat insa ca ea nu are consistenta si ca se repeta la nesfarsit aceleasi actiuni, dar in alta locatie. In principiu fiecare misiune se reduce la “teroristii au facut asta si asta si ori au ocupat un anumit loc ori au luat ostateci”. Elimina-i. Daca mai poti sa-i mai salvezi si pe bietii oameni e ok, vezi ca mai sunt si unii cu arme chimice, opreste-i si pe astia si gata. Acum Dumnezeu sa ma ierte, dar, decat asa, mai bine i-ar fi lasat pe teroristi acolo unde se obisnuisera cu ei, adica Rusia sau fostele sale state satelit si, de ce nu, si tarile mentionate mai sus. Mai bine puneau la punct o poveste care sa te determine sa te apropii oarecum de echipa cu care lucrezi de-a lungul jocului si reuseau astfel sa-ti capteze atentia cu partea de single-player. N-ai sa vezi asa ceva, Doamne fereste.

Practic, de-a lungul campaniei single-player nu se creeaza nici o legatura emotionala dintre jucator si agentii care formeaza echipa sau de ce nu echipele, ceea ce pot spune ca e pacat pentru ca deja dupa primele 5 misiuni actiunea in sine nu mai prezenta nici o provocare pentru mine. Anticipand probabil acest lucru, producatorii au scurtat aceasta campanie, astfel incat ea cuprinde doar 15 misiuni care, odata terminate, sunt deblocate in cadrul sectiunii custom mission pentru a putea fi jucate in moduri putin diferite. Cum majoritatea dintre noi se grabesc sa intre in mijlocul actiunii, prea putini isi bat capul cu sectiunea de training sau cu manualul. Gresit. Trebuie sa recunosc cu mana pe inima ca desi am mai jucat ceva Rainbow Six la viata mea nu mi-am batut niciodata capul cu planificarea misiunii. Uite ca de data asta insa am zis ca nu ma las pana nu ii dau de cap si bine am facut pentru ca este atat de simplu incat toti cei care au putina imaginatie la bord pot sa o faca.
Acest joc poate fi abordat din doua puncte de vedere. Cei care isi doresc sa intre direct in mijlocul actiunii pot trece peste toate aceste stagii preliminare si pot incepe imediat, avand in spate doar 3 agenti Rainbow, ma refer aici la functia de Quick Play a jocului, iar cei care au afinitati de sef in adevaratul sens al cuvantului pot petrece mai bine de jumatate de ora in planning room pentru a pune la punct toate detaliile misiunii. Cei care se incadreaza in a doua categorie pot alege la finalul planificarii sa faca parte dintr-o echipa sau pot incepe misiunea in Observer Mode ceea ce le permite sa se bucure in liniste de fructele inteligentei si imaginatiei lor.