.jpg)
Seymour Hersh: Presa trebuie să acopere greșeala guvernului SUA
Dimensiune font:
Schimbarea ”narațiunii” presei occidentale despre războiul din Ucraina este tot mai evidentă. Săptămâna trecută a fost rândul revistei The Economist să-și surprindă cititorii obișnuiți cu relatările optimiste despre cum Ucraina câștigă și îi respinge pe ruși sau măcar despre cum contraofensiva ucraineană face ”progrese lente, însă solide”. Nu mai e așa.
”Ucraina a eliberat mai puțin de 0,25% din teritoriul pe care Rusia îl avea sub ocupație în luna iunie. Linia frontului de o mie de kilometri abia de s-a mișcat”, scrie The Economist. Și tot acest progres insesizabil cu prețul a circa 40.000 de militari ucraineni uciși. Și, mai grav, totul a fost predictibil.
Cele scrise de The Economist confirmă informațiile obținute de jurnalistul Seymour Hersh de la o sursă din serviciile secrete americane, o persoană ”care a lucrat, în primii ani de carieră, împotriva agresiunii sovietice și în spionaj”.
”Totul este o minciună”, spune această sursă. ”Războiul s-a încheiat. Rusia a câștigat. Nu mai este nicio ofensivă ucraineană, însă Casa Albă și presa americană trebuie să continue să mintă. Adevărul este că, dacă Armatei Ucrainene i se ordonă să continue ofensiva, atunci se va revolta. Soldații nu mai vor să moară, însă asta nu se potrivește cu mizeria pusă la cale de administrația Biden”, spune sursa din serviciile americane.
Acesta poate fi motivul pentru care ultima vizită în SUA a președintelui Volodimir Zelenski nu s-a încheiat cu transferul în Ucraina a ajutoarelor financiare și a armelor în valoare de 24 de miliarde de dolari, un ajutor pe care Congresul American întârzie să-l aprobe. Dacă congresmenii au informații că Ucraina va pierde războiul, reținerea va fi tot mai mare, câtă vreme SUA ar face o investiție în tabăra perdantă și asta ar tensiona și mai mult relația cu Moscova. Președintele Zelenski s-a întors acasă cu doar ceva peste 300 de milioane de dolari în ajutoare militare, iar SUA au precizat că au oferit un număr „limitat de rachete cu rază lungă de acțiune”.
”La începutul ofensivei, în luna iunie, au existat câteva penetrări ucrainene, însă toate au fost oprite între cele trei linii de apărare de beton ale Rusiei. Rușii s-au retras pentru a-i atrage pe ucraineni înăuntru. Au fost omorâți cu toții. După săptămâni cu mulți morți, cu pierderi mari de tancuri și vehicule blindate, multe elemente din armata ucraineană au decis, fără să spună asta, să pună capăt ofensivei. Cele două sate ocupate recent de ucraineni sunt de-a dreptul minuscule”, spune sursa din cadrul serviciilor SUA, citată de Seymour Hersh.
”Da, Putin a făcut o prostie, indiferent de modul în care a fost provocat, a făcut o prostie violând Carta ONU, dar și noi am făcut o prostie”, spune sursa din cadrul serviciilor SUA, referindu-se la decizia președintelui Biden de a duce un război prin procură împotriva Rusiei, finanțându-i pe Zelenski și armata lui. ”Prin urmare, a trebuit să-l descriem pe Putin în culori negative, cu ajutorul presei, pentru a ne justifica greșeala”, spune sursa, cu referire la o operațiune a CIA și a serviciilor secrete britanice de diseminare a informațiilor false privind starea de sănătate a președintelui rus, inclusive despre tratamentele cu steroizi care i-ar fi luat mințile.
Președintele Ucrainei și-a ținut discursul din acest an la Adunarea Generala ONU, în urma cu o săptămână, în fața unei săli pe jumătate goală și nu a avut parte de o primire tocmai călduroasă. Multe delegații nu au vrut să fie prezente și să asculte ce are de spus”, scrie The Washington Post. Liderii unor țări în curs de dezvoltare sunt frustrați că Statele Unite varsă miliarde de dolari în războiul din Ucraina, în timp ce țările lor se confruntă cu încălzirea climei și cu sărăcia.
Revenind a The Economist, articolul citat la început încearcă să creioneze ce se va întâmpla pe termen scurt in Ucraina. ”Solicitarea unor discuții pentru încetarea focului este inutilă. Vladimir Putin nu arată că dorește negocieri și, chiar daca ar fi negocieri, nu se poate avea încredere în dorința lui de a încheia un acord de pace. Acordul de pace nu ar însemna decât o pauză pentru reînarmarea Rusiei și plănuirea unui nou atac. Dacă nu ar mai lupta, ucrainenii și-ar putea pierde țara”, scrie The Economist. Revista britanică nu scrie însă că Rusia a fost deschisă, în primele luni ale conflictului, să găsească soluții pentru pace, însă conducerea de la Kiev a fost sfătuita de liderii occidentali să respingă aceste negocieri. Cât despre ipoteza că Rusia ar folosi orice acord de încetare a focului pentru a se pregăti din nou de război, trebuie spus că Vestul a făcut deja acest lucru – însăși Angela Merkel a declarat, după retragerea din politică, că negocierile în baza Acordurilor de la Minsk și în așa-zisul Format Normandia nu au fost decât tragere de timp pentru întărirea armatei ucrainene și pregătirea de război.
În acest moment, negocierile sunt mult mi dificile pentru Ucraina nu numai pentru ca Rusia a cucerit mai multe teritorii decât cele pe le ocupase la începutul războiului, ci și pentru că regimul Putin trebuie să le ofere rușilor o senzație cât mai puternică victoriei, pentru a compensa pierderea de popularitatea a regimului după sutele de mii de victime din Ucraina.
Ce întrevede The Economist, în condițiile în care pacea este imposibilă în Ucraina? Ucraina și susținătorii din Vest își vor da seama că acesta este un război de uzură și un tocător de carne… Ucraina și susținători ei sunt fixați pe contraofensivă. Trebuie însă să regândească strategia militara a Ucrainei și modul în care este condusă economia. În loc să obțină „victoria” și apoi să refacă economia, scopul ar trebui să fie asigurarea efortului de război în paralel cu atingerea unei prospertăți economice”.
Iar vestea cea mai rea pentru Europa abia urmează: dacă sprijinul american va inceta (în cazul unei victorii a lui Donald Trump, spre exemplu), Europa va trebui ”să ducă o parte mai mare a poverii. Asta înseamnă întărirea industriei militare și reformarea UE, astfel încât să poată gestiona o noua extindere”.
Așadar, The Economist ne invită să ne obișnuim cu ideea unui război de uzură în Ucraina (cu faze de război înghețat și faze fierbinți), un război lung pe durata căruia vor prospera producătorii de armament, în timp ce Europa va ajunge chiar să integreze Ucraina aflată în conflict. Totul, de la tranziția ”verde” la reforme sociale, de la lupta cu inflația la politica externă, de la învățământ și până la sănătate se va spune comandamentelor unei Europe aflate sub amenințarea unui război care va fi ținut sub control doar de spaima conflictului nuclear.
Este predicția The Economist pentru ”conflictul dintre democrație și autocrație” anunțat de administrația Biden și în care Ucraina este doar primul front. Europa pare prizoniera acestui război. Vineri, rachetele lansate din Ucraina au lovit comandamentul flotei ruse de la Marea Neagra. Asemenea lovituri se pot repeta si peste un an de zile, chiar și mai mult, de fiecare data când Moscova ar încălca o linie roșie stabilită de Kiev sau, de ce nu, atunci când regimul Zelenski ar căuta să amâne încă o dată alegerile sau să facă presiuni asupra UE.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
.gif)
Adauga comentariul tau