Cui folosește atragerea României în conflictul din Ucraina

Oficialii ucraineni au încercat din greu să-i convingă pe liderii de la București că rușii ar fi trimis din greșeală o dronă pe malul românesc al Dunării.

Chiar dacă ar fi fost așa, militarii români știu exact ce trebuie să facă. Purtătorul de cuvânt al MApN, generalul Constantin Spînu spune că România este pregătită să gestioneze situația în care o dronă sau o rachetă rusească ar putea să cadă, accidental, pe teritoriul țării, că există măsuri graduale, de tipul celor luate de Polonia.

Nici Bucureștiul și nici aliații săi nu vor să facă, însă, din țânțar armăsar. După cum ne explica un înalt oficial din zona Apărării, în situația neplăcută în care spațiul autohton ar fi lovit neintenționat de Rusia și nu ar exista efecte devastatoare, România nu ar avea niciun interes să escaladeze. În cazul în care ar exista o amenințare concretă din partea Moscovei, Bucureștiul poate cere aplicarea Articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit căruia statele membre NATO „vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că îi este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea.

Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba, a revenit aseară asupra acestui subiect pe care îl abordase mai devreme și ministerul Apărării din țara vecină, insistând că Ucraina are dovezi care arată că teritoriul românesc ar fi fost lovit de ruși în noaptea de duminică spre luni, când mai multe drone trimise de Moscova au atacat porturile ucrainene de la gurile Dunării.

Bucureștiul a negat vehement prin comunicate de presă și prin declarații clare ale miniștrilor Apărării și de Externe. Teritoriul românesc nu a fost lovit de drone ruseşti sau de resturi ale acestora în atacul aerian asupra portului Izmail, a subliniat ministra de Externe Luminiţa Odobescu, aflată într-o vizită la Berlin. Înaintea ei, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, infirmase ”în mod categoric” informaţiile despre drone ruseşti care ar fi căzut pe teritoriul României, explicând că monitorizările armatei demonstrează că „în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României”.

Cu toate acestea, Dmitro Kuleba a contrazis declarațiile oficialilor români sugerând că aceștia mint: „nu are rost să negăm că acolo a căzut ceva”, „afirmăm cu autoritate, cu dovezi, că au fost drone Shahed care au zburat acolo. Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo".

Șefa diplomației române a răspuns acestor insistențe precizând că „Rusia continuă în mod cinic să atace infrastructura civilă, nepermiţând Ucrainei să îşi exporte cerealele. Bineînţeles, există riscul unor accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul". Noul atac asupra porturilor dunărene ale Ucrainei a avut loc cu câteva ore înainte de întâlnirea președinților turc și rus.