Topul celor mai răsunătoare 10 condamnări ale anului 2023

Doi foști miniștri de Finanțe, doi primari, un șef de Consiliu Județean, un medic și un colonel de Jandarmerie au ajuns la pușcărie în anul 2023 pentru fapte de corupție, fiind condamnați alături de un îndrăgit fotbalist care a insistat să șofeze fără permis.

Judecătorii i-au trimis pe toți la pușcărie în ciuda deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema prescripție, deoarece prevederile lor nu se aplicau în aceste cazuri.

Alți 6.747 de infractori au fost mai norocoși și au scăpat. Anul 2023 a avut mai puține condamnări cu executare decât anii precedenți, urmare a „marii prescripții” date de CCR și ICCJ prin hotărâri care au golit instanțele de procese, informează Ziare.com.

În urma demersurilor Ministerului Justiției în recuperarea infractorilor fugari, timpul de repatriere a acestora s-a redus de la câțiva ani la câteva luni.

Italia, principala destinație a fugarilor români a început să admită cererile de extrădare formulate de autoritățile din România.

Cătălin Cherecheș – Fostul primar al municipiului Baia Mare a primit pe data de 24 noiembrie 2023 o pedeapsă de 5 ani de pușcărie, dar a fugit din țară înainte de pronunțarea deciziei, fiind prins în Germania patru zile mai târziu.

Cherecheș cerut 400.000 de lei de la un denunțător, căruia s-a solicitat în mod expres să nu-i remită decât sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.

Pe data de 26 aprilie 2016, procurorii l-au prins pe Cherecheș în flagrant cu 25.000 de lei.

Tudor Pendiuc - Fostul primar al Piteștiului a ajuns la pușcărie pe data de 5 mai 2023, după ce a fost condamnat 4 ani în Dosarul Publitrans de Curtea de Apel București. Tudor Pendiuc, care primise la fond o pedeapsă de 8 ani de închisoare, a scăpat de acuzația de luare de mită urmare a intervenției prescripției. Judecătorii l-au condamnat, însă, pentru abuz în serviciu, iar decizia este definitivă.

Tudor Pendiuc a fost trimis în judecată în legătură achiziția ilegală a 80 de autobuze în valoarea de 6,3 milioane de euro, edilul primind de la reprezentanții firmei căreia i-a fost atribuit contractul un apartament de 130.000 de euro pentru fiica sa, Ema Pendiuc.

Darius Vâlcov – fostul ministru de Finanțe în cabinetul Vioricăi Dăncilă a fost condamnat la 6 ani pentru trafic de influență și spălare de bani în Dosarul Tablourilor, fapte comise pe vremea când era primar al municipiului Slatina.

Într-un dosar separat, Vâlcov a scăpat prin prescripție pentru șpăgile luate în aceeași perioadă. La momentul condamnării Darius Vâlcov era în Italia, de unde a fost repatriat două luni mai târziu.

Dosarul Tablourilor se numește așa deoarece Vâlcov a mers la Paris cu 4 prieteni, 2 mașini și buzunarele pline cu 2 milioane de lei pentru a cumpăra tablouri și obiecte de artă din galeriile de la Paris și Lyon.

Banii proveneau de la afaceristul Theodor Berna, căruia Vâlcov i-a favorizat firma, SC Tehnologica Radion SRL, la licitațiile organizare de Compania de Apă Olt.

Ionel Arsene – fostul președinte al Consiliului Județean Neamț a fost condamnat pe 10 martie 2023 la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare de Curtea de Apel Brașov într-un dosar de corupție.

Arsene a fugit din țară cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei și s-a ascuns în Italia, de unde autoritățile încearcă să-l extrădeze. În prima instanță, la 8 aprilie 2022, Ionel Arsene fusese condamnat la 8 ani şi 4 luni de detenţie efectivă pentru corupţie de către Tribunalul Bacău.

În cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de un dosar al ANI.

Sebastian Vlădescu – fostul ministru al Finanțelor a ajuns la pușcărie pentru luare de mită și trafic de influență, pe 26 mai 2023, după ce Înalta Curte a pronunțat sentința definitivă în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța în schimbul unor comisioane de 20 de milioane de euro de la compania austriacă Swietelsky.

Alături de Sebastian Vlădescu au mai fost condamnat în același dosar și cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea (6 ani de închisoare). Instanța i-a scăzut lui Sebastian Vlădescu pedeapsa la 7 ani şi 4 luni închisoare. Inițial fusese condamnat la 8 ani și 6 luni.

Cristian Boureanu a scăpat prin prescripția faptelor, dar nu și de confiscarea sumei de 2,1 milioane euro. Totodată, instanța a dispus confiscarea specială a sumelor de 3.990.248 lei, 2.177.000 euro și 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu.

Dănuț Lupu – fostul internațional nu mai avea permis de conducere din anul 2001, dar cu toate acestea s-a urcat la volan atât în 2019, cât și în 2020. Magistrații i-au dat o condamnare de 6 luni cu amânarea executării pedepsei în primul dosar penal, dar cum Dănuț Lupu nu s-a lăsat de șofatul ilegal, a doua pedeapsă va trebui să o ispășească în penitenciar.

Fostul mijlocaș a susținut că judecătorii au voit să-l „transforme într-un exemplu” și de aceea i-au dat 7 luni și 10 zile de închisoare cu executare, însă documentele din dosar îl contrazic. El a fost iertat o dată pentru aceeași faptă, dar a comis-o din nou, la 7 zile de la prima condamnare.

Mario Iorgulescu – fiul lui Gino Iorgulescu a primit pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru omor cu intenție indirectă, deoarece era atât de beat și de drogat pe data de 08.09.2019, încât era aproape imposibil să nu facă un accident cu potențial mortal, notează judecătorii în decizia de condamnare.

În plus, judecătorii rețin că beizadeaua lui Gino Iorgulescu a „ales să acționeze într-o manieră care i-a răpit victimei orice șansă de supraviețuire, apăsând în continuare pedala de accelerație până la nivelul maxim (100%)”, manifestând „pur și simplu o atitudine indiferentă, nepăsătoare, în raport cu posibilitatea de a răni sau ucide pe alți participanți la trafic”.

Judecătorii Curții de Apel București i-au scăzut lui Mario Iorgulescu 2 ani din pedeapsa primită pe fond pentru omor cu intenție indirectă.

Magistrații notează că Mario Iorgulescu a condus beat și drogat pe o distanță de 15 kilometri, cu o viteză care a variat între 140 km/h și 167 km/h, fapt care arată că beizadelei îi era indiferent dacă rănește sau ucide pe cineva.

Dorin Lazăr Maior – fostul deputat Dorin Lazăr Maior – recidivist, condamnat ultima oară pentru complicitate la cumpărare de influență – a „comercializat ca marfă” actul de justiție atunci când l-a convins pe un alt infractor că îl va scăpa de pedeapsă prin intervenția la un așa-zis „văr” al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.

Dorin Lazăr Maior a fugit din țară a doua oară, înainte ca instanța să-l condamne la 5 ani de închisoare, dar a fost prins și repatriat. Pe data de 19.07.2023, Curtea de Apel Târgu Mureș i-a scăzut pedeapsa lui Dorin Lazăr Maior de la 3 la 2 ani de pușcărie pentru complicitate la cumpărare de influență, dar cum acesta mai avea de executat 3 ani dintr-o condamnare mai veche pentru șantaj, acesta s-a ales cu o pedeapsă de 5 ani și 91 de zile de închisoare.

Dorin Lazăr Maior este fostul șef al revoluționarilor brașoveni și apropiat al FSN, apoi al PSD. Acesta a făcut din subiectul Revoluției o mega-afacere personală, transformând Blocul Național al Revoluționarilor într-o „fabrica de certificate”.

Maior fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru șantaj în Dosarul „Romexterra”, dar a fugit și s-a ascuns în Dubai. În 2016 a fost repatriat și a început executarea pedepsei, fiind eliberat în 2020, când a împlinit vârsta de 60 de ani.

Adrian Secureanu – Fostul manager al Spitalului „Malaxa” a ajuns la pușcărie pentru abuz în serviciu, după ce judecătorii au constatat că decretul prezidențial din 2020 prin care a fost instituită starea de urgență în România la începutul pandemiei a întrerupt termenul de prescripție al faptelor, ancheta penală în perioada 16.03.2020 -14.05.2020 fiind suspendată sub amenințarea noului coronavirus.

Astfel, din mai 2020 a început să curgă un nou termen de prescripție, de 8 ani, care nu s-a împlinit nici în „lumina” deciziilor CCR.

Fostul manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, a fost condamnat definitiv, pe 8 mai 2023, la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Inițial, pe data de 14 aprilie 2022, Tribunalul București îl condamnase pe Secureanu în acest dosar la 5 ani și 10 luni de închisoare pentru mai multe fapte de abuz în serviciu.

Secureanu a fost trimis în judecată în septembrie 2020, acuzat că a făcut plăți nelegale către o firmă care a vândut spitalului produse fictive sau la suprapreț.

Marian Corcodel – supranumit „cămătarul colonel”, acesta s-a folosit a folosit ierarhia militară pentru a crea un grup infracțional organizat, notează judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei prin care l-au condamnat pe fostul șef Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei (BADJ) la pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

Marian Corcodel a scăpat prin prescripție de acuzația de cămătărie la Jandarmerie, precum și de cea de grup infracțional, fiind condamnat doar pentru delapidarea unității militare. Marian Corcodel a susținut pe parcursul întregului proces penal că este nevinovat, că banii pe care îi dădea subordonaților nu erau camătă, ci simple împrumuturi, că grupul infracțional organizat nu există și că delapidarea unității militare e „o făcătură”.

În motivarea deciziei definitive de condamnare din data de 27 iulie 2023, judecătorii îi desființează punct cu punct susținerile lui Marian Corcodel și arată contrariul: că acesta a condus un grup infracțional organizat la nivelul Bazei de Administrare a Jandarmeriei, că dădea bani cu dobândă și că fura motorină din stocurile unității militare.