Află dacă ai datorii la sistemul public de pensii - ce trebuie să faci. Risc de executare silită

Dacă ai datorii la sistemul public de pensii, riști executarea silită.

Poți verifica dacă te afli în situația de a afla datorii la sistemul public de pensii, făcându-ți un cont pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Astfel, salariații pot afla rapid dacă au astfel de datorii, de natură să-i execute silit.

Conform site-ului CNPP, pentru a activa un cont, se completează un formular online care apoi trebuie tipărit și prezentat, împreună cu actul de identitate (original și copie), la orice casă locală de pensii. Ulterior, vei primi un e-mail prin care vei putea seta parola contului, după care vei putea accesa efectiv contul tău din site-ul CNPP pentru a verifica dacă figurezi cu datorii la sistemul public de pensii, după cum arată avocatnet.ro.

După ce a fost creat contul, vei putea selecta, din meniu, ”datele mele din sistemul public de pensii” - ”debite executare silită” - ”generează raport actualizat”. Când raportul va fi gata, primești notificare pe e-mail.

Conform legii, ”creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintă venituri publice, potrivit Legii privind finanţele publice, sunt creanţe bugetare ce se execută potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe” și acestea ”se realizează prin încasare efectivă, prin executare silită, când este cazul, precum şi prin alte modalităţi prevăzute în prezenta ordonanţă.”

Iată ce mai prevede legea:

Pentru creanţele bugetare ce urmează a fi stabilite de către instanţele judecătoreşti, organele prevăzute la art. 24, o dată cu introducerea acţiunii împotriva debitorului, precum şi persoanelor care, potrivit legii, răspund solidar cu acesta, pot cere instanţei să dispună, după caz, înfiinţarea popririi asiguratorii asupra veniturilor, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile, a ipotecii asiguratoare asupra bunurilor imobile ce aparţin celor chemaţi în judecată, precum şi orice altă măsură de indisponibilizare a veniturilor şi bunurilor urmăribile, prevăzută de lege, pentru asigurarea realizării creanţelor bugetare. Pentru acţiunile prevăzute la alin. 1 nu se datorează depunerea de cauţiuni.

Încheierea instanţei, prin care s-a admis cererea prevăzută la alin. 1, de îndată ce a devenit executorie, potrivit legii, va fi comunicată organului competent.

Măsurile de asigurare dispuse de instanţele judecătoreşti, precum şi de alte organe competente, se aduc la îndeplinire de către organele de executare, potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare, dacă legea nu prevede altfel.

Bunurile sechestrate ca măsură asiguratorie, constând în obiecte din metale rare sau pietre preţioase, titluri de valoare, obiecte de artă şi colecţii de valoare, precum şi în obiecte de muzeu, vor fi ridicate în mod obligatoriu. Bunurile prevăzute la alin. 1 vor fi depuse de organul de executare, în termen de 48 de ore, la cea mai apropiată unitate a Băncii Naţionale a României, ori vor fi date în custodia muzeelor sau a altor unităţi abilitate, după caz. Mijloacele de plată străine vor fi sechestrate şi ridicate în mod obligatoriu, urmând a fi depuse, spre păstrare, în 48 de ore, la cea mai apropiată unitate bancară abilitată să efectueze operaţiuni în valută.

În cazul în care, prin măsurile asiguratorii dispuse, nu se asigură realizarea integrală a creanţei bugetare, iar organul de executare constată existenţa şi a altor venituri sau bunuri ce pot constitui obiectul acestor măsuri, se poate cere instanţei judecătoreşti sau organului care a încuviinţat măsurile asiguratorii să hotărască completarea măsurilor dispuse anterior.

În cazul în care debitorul nu-şi achită obligaţiile de plată potrivit dispoziţiilor titlului I din prezenta ordonanţă, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifică acestuia suma de plată datorată. În termen de 15 zile debitorul urmează să-şi achite obligaţiile restante sau să facă dovada achitării acestora. Înştiinţarea de plată este act premergător executării silite.

Dacă debitorul nu a efectuat plata în termenul prevăzut în înştiinţarea de plată, organul de executare va începe executarea silită prin comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului că, în termen de 15 zile, este obligat să efectueze plata sumelor datorate.

Executarea silită a creanţelor bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu. Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut de lege.

Pentru obligaţiile bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii, amenzi, majorări de întârziere şi alte sume datorate şi neachitate la termenul legal de plată, titlul executoriu îl constituie actul, emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se stabilesc.

În cazul în care suma neachitată la scadenţa din obligaţia bugetară a fost stabilită de organele competente ale Ministerului Finanţelor, organul de executare va întocmi, pentru fiecare creanţă, câte un act distinct, denumit titlu executoriu, care va conţine: antetul organului emitent; numele şi prenumele sau denumirea debitorului, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnătura organului de executare. Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare, se va putea întocmi un singur titlu executoriu.